Ruleta rusească a gazelor. Ce rezerve avem şi de ce ne ameninţă ruşii
Reprezentanţii guvernului au căzut de mai multe ori în capcana Gazprom, care se răzgândea a doua zi după ce ameninţa cu reducerea cantităţilor livrate.
Până acum, doar 10.000 de metri cubi din gazul rusesc nu au ajuns în conductele noastre. O cantitate infimă faţă de producţia zilnică a României, de peste 30 de milioane de metri cubi.
În apropierea Capitalei se află unul dintre depozitele de gaze din care ne vom încălzi la iarnă. Exact în acest loc, la 2 km sub pământ se află cel mai mare depozit de gaze al României, din cele şase existente. El poate înmagazina 1,3 miliarde de metri cubi de gaze, adică jumătate din rezerva stocată în aceste rezervoare uriaşe. Ca să vă faceţi o idee, această cantitate este chiar mai mare decât gazul importat din Rusia, anul trecut.
„Dacă acum doi ani am avut un necesar de 30% de suplinit din import, anul trecut, acesta s-a redus la 15%, iar în acest an suntem undeva la 9%”, a spus Nicolae Havrileţ, preşedinte ANRE.
În Europa, ţările baltice sunt complet dependente de gazul din Rusia şi majoritatea statelor vestice depind în procente covârşitoare de aceeaşi resursă. În plus, reţelele europene nu pot comunica, deoarece au fost construite pentru presiuni şi volume diferite. Adică, fiecare ţară în parte este mai mult sau mai puţin izolată din acest punct de vedere.
„Disputele sunt majore şi dincolo de sloganurile pieţei unice europene...care piaţă unică europeană? Nu avem interconectivitate. La energie mai e cum mai e, la gaze deloc”, a spus Cristian Pârvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri.
România poate scăpa definitiv de importurile ruseşti peste aproximativ şase ani, dacă va începe exploatarea zăcământului descoperit în Marea Neagră.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
