România a pierdut în ultimii ani peste un milion de hectare de teren arabil, adică o suprafaţă comparabilă cu aria statului Muntenegru. Responsabilitatea le aparţine, în cele mai multe cazuri, celor care au scos terenurile din circuitul agricol pentru a face loc unor ansambluri imobiliare, fără avizul Ministerului Agriculturii.
Mare parte a celor 1,2 milioane de hectare au fost trecute în intravilan şi apoi vândute dezvoltatorilor imobiliari. În aceste tranzacţii, preţurile terenurilor au crescut de la zeci la sute de euro metrul pătrat.
Cât de bine au mers asemenea afaceri? Se vede cel mai bine în jurul Capitalei. În locul lanurilor de porumb vedem vile impunătoare, pe terenurile agricole rămase vechile canale de irigaţii sunt acum pline cu moloz, iar sistemele de irigaţii au fost lăsate în paragină.
Situaţia este similară în judeţul Cluj. În comuna Floreşti, aflată în apropierea oraşului Cluj-Napoca, suprafaţa agricolă s-a înjumătăţit în ultimii ani, transformându-se parţial în cartiere.
„O altă parte a fost scoasă din circuit prin construcţia de parcuri industriale, care au o însemnătate deosebită în dezvoltarea unei regiuni (...) şi construcţiile de autostrăzi, de drumuri, care s-au făcut tot prin scoaterea din circuitul agricol”, detaliază Iuliu Suătean, şef serviciu în cadrul Direcţiei Agricole Cluj.
Şi nepăsarea a contribuit la scăderea suprafeţelor de teren arabil. În Bacău au fost distruse amenajările împotriva alunecărilor de teren, iar acum fostele ogoare sunt pline de buruieni. În plus, ele „sunt amplasate în pante mai mari de 15%, iar astăzi, aceste suprafeţe, după distrugerea sistemului antierozional, nu se mai lucrează”, arată Mihai Banu, directorul Direcţiei Agricole Bacău.
Ultimul recensământ agricol, realizat în 2010, arăta că România avea 8,2 milioane de hectare de teren arabil. La anteriorul recensământ, în 2002, suprafaţa arabilă era de 9,4 milioane de hectare. În decurs de opt ani, s-au scos aşadar din circuitul agricol 1,2 milioane de hectare.
Citeşte şi: Mai bine fotovoltaice decât pârloagă: Edilii localităţilor cu potenţial agricol regretă pierderea investiţiilor în panouri solare