România, pe lista neagră a Comisiei Europene pentru îndatorare excesivă

Comisia Europeană este preocupată de modul în care România, alături de alte cinci țări europene, își respectă obligațiile bugetare care îi revin.

După ce în urmă cu câțiva ani era elev model al Comisiei Europene (CE), având un deficit bugetar structural în jurul a 1% din PIB, România a ajuns pe lista neagră a Bruxelles-ului. Cauza? Deficitul bugetar structural care în acest an ar putea depăși nivelul de 3%, pentru a ajunge la 4% din PIB anul viitor, cu mult peste angajamentele luate de România prin Pactul european de Stabilitate și Creștere.

Singura noastră consolare este faptul că nu suntem singuri pe lisă. Potrivit unui comunicat de presă remis miercuri de către CE, pe listă se mai găsesc Belgia, Croația, Finlanda, Italia și Spania, ultima având o situație specială.

„Am identificat șase țări ale căror strategii bugetare ar putea prezenta riscuri la adresa respectării angajamentelor luate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Aceste țări mai au încă timp să ia măsurile necesare, de aceea le trimitem astăzi un semnal de avertizare timpurie. Suntem pregătiți să începem un dialog constructiv cu aceste țări în vederea minimizării riscurilor avute în vedere", spune Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialogul social.

Avertismentele CE vin cu puțin înainte ca țările membre să își realizeze planurile bugetare pe termen mediu. Comisia așteaptă ca propunerile ei să fie luate în serios.

„Măsurile de astăzi reflectă o evaluare actualizată a perspectivelor bugetare dintr-o serie de țări în urma previziunilor economice de iarnă ale Comisiei. Am făcut tot ce am putut pentru a alerta autoritățile naționale cu privire la riscurile privind respectarea obligațiilor. De ele depinde acum modul în care vor ține seama de observațiile noastre atunci când își vor prezenta, în aprilie, planurile bugetare pe termen mediu.", spune Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă. Ulterior, CE va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări care vor viza principalele provocări ce trebuie abordate. Recomandările vor cuprinde şi orientări de ordin bugetar, care se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei ce vor include datele bugetare finale pentru 2015 validate de Eurostat.

Dar cât de dure pot fi sancțiunile în cazul în care nu sunt respectate recomandările CE? Sancțiunile aplicate nu sunt imediate. Eșecul de a pune în practică angajamentele luate și de a aplica măsurile necesare se soldează cu până la retragerea accesului la fondurile regionale sau cu amenzi ce pot ajunge la 0,2% din PIB.

Un semnal de alarmă a fost tras miercuri la București de către șeful direcției de Afaceri Economice și Financiare a CE, Isabel Grilo. Măsurile de stimulare fiscală, creșterea cheltuielilor și lipsa unor studii care să analizeze impactul deciziilor ar putea genera un deficit structural de aproape 4% din PIB anul viitor, a avertizat ea, potrivit News.ro. Ce a dus la această situație? Grilo explică: ”Scăderea cotei generale de TVA la 20% şi a celei pentru alimente la 9% a contribuit cel mai mult la o deviere de la cadrul fiscal în 2015. În 2017 am putea vedea un deficit structural de 4% (din PIB, n.r.), după un nivel de 3% înregistrat în 2016. S-ar putea pierde progresele făcute în 2014 şi 2015, când deficitele structurale nu au depăşit 1%”. Autorităţile din România nu au ținut seamă de recomandările executivului de la Bruxelles, iar studiile de impact au lipsit, mai spune Grilo.

”Multe măsuri au fost luate ad-hoc, rapid. Nu s-a studiat cu atenţie impactul măsurilor luate. Pe lângă impactul direct al acestora, a existat şi unul indirect, care nu este încă cunoscut în mod exact”, a mai spus oficialul european.

Pentru acest an, guvernul are programat un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2015.

Anul trecut însă insistențele Comisiei ca România să se încadreze într-un deficit bugetar structural privit ca o cămașă prea strâmtă au fost intens criticate de oficialii români. Deficitul mic ar împiedica devoltarea economică, au pretins economiști remarcabili, cu funcții în cadrul Guvernului. Spre exemplu, Cristian Socol, profesor de economie și consilier al fostului premier Victor Ponta numea ”încăpățânare sau prostie” insistențele unora ca deficitul să fie de 1,1% din PIB. Socol făcea chiar comparații. ”De ce România ar fi nesustenabilă în condițiile unui deficit de 2,5% din PIB și o datorie bruta guvernamentală de 40% din PIB iar Irlanda, cu un deficit bugetar estimat la 3,1% din PIB cu o datorie de 108% din PIB (...) ar fi cu toate sustenabile?”, spunea el.

Ceea ce însă poate trebuia să facă diferenț este modul în care banii împrumutați de stat au fost folosiți. Dacă unele state europene s-au împrumutat pentru a derula investiții care la rândul lor au adus dezvoltare, locuri de muncă, infrastructuri de mediu, transport sau energie moderne, măsurile fostului guvern au dus la o creștere a consumului prea puțin utilă unei dezvoltări sănătoase a economiei.

Există un risc. România are deocamdată un nivel scăzut al datoriei publice, respectiv 40% din PIB. Care va fi însă viitorul acestei datorii dacă, alimentată de deficite bugetare consistente, datoria publică va crește în următorii ani, mai ales în contextul unei posibile noi crize a economiei mondiale?