Din 2004 şi până în 2014, productivitatea angajaţilor din România a crescut cu 67 de procente. Nicio ţară europeană nu a mai înregistrat un avans atât de rapid în această perioadă, nici măcar cele cu care împărţim acelaşi trecut comunist. În Polonia, productivitatea angajaţilor a crescut cu 22%, iar în Cehia cu doar 5%, arată datele compilate de Ziarul Financiar. În spatele statisticilor îmbucurătoare însă, se ascunde faptul că România în 2004 era de trei ori mai puţin productivă decât Europa, iar acum e de două ori mai puţin productivă. Avansul e bun, dar nu pare de ajuns.
E drept, România a pornit în 2004 de la o industrie decăzută, o agricultură netehnologizată şi-un etos de tipul „noi ne facem că muncim, voi vă faceţi că ne plătiţi”. Dar zece ani mai târziu, ţara e tot la coada clasamentului de productivitate al Europei, fiind depăşită la ineficienţă doar de Bulgaria.
„Avem tendința de a prinde din urmă în următorii cinci, zece ani plutonul țărilor din Europa Centrala. Mă refer la Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, țările cele mai avansate din zona noastră. Suntem încă foarte departe de a-i prinde din urma pe cei din Europa Occidentală”, spune Raluca Pârvu, specialist HR, BPI Group.
Companiile din România își schimbă încet încet modelul de afaceri; se trece de la lucrul cu mulți angajați, la munca tehnologizată, iar cele mai mari presiuni în această direcție vin din industria auto. Dacia anunță că face investiții mari în roboți pentru a eficientiza uzina de la Mioveni, dar asta automat înseamnă și disponibilizări. Totodată însă, o productivitate crescută ridică și salariile, astfel că România ar putea depăși modelul țării care produce ieftin și cu puțină valoare adaugată. Totuși procesul de transformare pare să fie încă în stadiu incipient.
Un raport Eurofound din 2012 arată că românii muncesc cel mai mare număr de ore din Europa în ciuda faptului că aduc puțină valoare adaugată în economie. Și nu se risipește doar forța de muncă, ci și resurse naturale. Pe cap de locuitor, românii consumă mai multe materii prime decât germanii, deși întrețin o industrie cu mult mai mică. Productivitatea resurselor în România e de circa patru ori mai mică decât media europeană, ceea ce-i câștigă țării noastre titlul de cea mai ineficientă țară din UE. Vecinii maghiari își folosesc resursele naturale de trei ori mai eficient, iar olandezii de șase ori mai eficient. Răspunsul e găsit în modelul economic - industria e energofagă, fabricile sunt prost echipate, rețelele de transport de energie sunt învechite, pierderile din sistem, uriașe. Pe de altă parte, odată cu dezvoltarea unor industrii care folosesc mai puține resurse materiale, cum ar fi IT-ul și comunicațiile, care au crescut exploziv în România, li utilizarea se va reduce, iar productivitatea va urca semnificativ.
România merge în direcția unei productivități crescute a muncii și a unui cost mai mare al mâinii de lucru, dar dinamica trebuie accelerată fiindcă nici Occidentul nu stă pe loc. Mai grav e însă trecutul - istoria perioadei de boom 2002-2008 a arătat că în anii buni de creștere, în România productivitatea resurselor a scăzut și mai tare. Sub mirajul unei economii care merge bine, țara și-a ratat șansa de a produce și eficient.