România își îndreaptă atenția către gazele de şist și cele din Marea Neagră
Schimbarea de strategie a României a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu.
„România trebuie să își ia soarta energetică în mâini. Am informat Consiulul European că România își va redefini politica energetică plecând de la propriile sale resurse și fără a aștepta aprobarea nimănui”, a declarat preşedintele României.
Supărarea autorităţilor vine după ce România nu a fost luată în calcul pentru ruta gazului ieftin care va porni din Marea Caspică şi ar urma să aprovizioneze o bună parte din Europa.
„Autoritățile române au fost poate printre cele mai active în acest proiect, Nabucco. Pentru România este un eșec, pentru că am trudit ani de zile, însă nu suntem în situația delicată a altor țări, pentru că România are doar pondere mică a gazelor din import, de o treime”, a afirmat Varujan Vosganian, ministrul Economiei.
Nici măcar propunerea făcută de Kazahstan prin care România s-ar putea lega de conducta susținută de ruşi nu este privită cu încredere.
„Eu nu sunt la vârsta pubertăţii să cred că afirmaţia făcută că au câştigat amândoi că din TAP vom face nişte prelungiri care vor acoperi statele pe unde va trece Nabucco, am trecut de vârstă pubertăţii politice”, a susținut Traian Băsescu.
Autorităţile iau în calcul acum utilizarea rezervelor neconvenţionale. Au dat deja undă verde explorarii gazelor de şist de către gigantul Chevron în Moldova şi Dobrogea. Însă, marea speranţă ca România să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc stă ascunsă în Marea Neagră. Acolo e o rezervă estimată la cel puţin 42 de miliarde de metri cubi de gaze, adică consumul României pe şase ani.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
