România era al patrulea exportator mondial de cânepă înainte de 1989. Astăzi, planta se mai cultivă pe doar 23 de hectare

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

O industrie altă dată prosperă a dispărut în anii de după Revoluţie. Până în 1989, ţara noastră a ocupat locul patru în lume în topul exportatorilor de cânepă.

„A fost o cultură tehnică, extraordinar de importantă. În același timp, produsul de cânepă, fibra, este o fibră de excepțională calitate, net superioară altor plante textile, chiar fibrei de bumbac în unele privințe”, spune Valeriu Tabără doctor inginer agronom la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

Însă cânepa a fost încadrată în categoria plantelor narcotice. Astfel că fermierii au nevoie de numeroase aprobări ca să cultive cânepa textilă folosită la fabricarea hainelor. Descurajaţi de birocraţie, mulţi dintre ei au renunţat şi au înlocuit culturile cu rapiţă sau porumb.

„După măsurile luate, cânepa e ca și o sperietoare pentru cultivator. Eu cred că s-a greșit puțin de la început, când cânepa a fost asimilată industriei drogurilor”, crede Fănel Constantin Tarjoc, directorul Stațiunii de Cercetare Agricolă Lovrin.

Fabricile care au rămas să producă ulei de cânepă sunt nevoite să aducă materia prima din import, din Franţa sau China. Cu preţuri pe măsură.

Înainte de Revoluţie, România cultiva cânepă industrială pe 55.000 de hectare, din care 10.000 erau în judeţul Timiş. Astăzi se cultivă pe mai puţin de 23 de hectare.