România duce lipsă de spitale moderne, dar nu şi de farmacii. Liberalizarea din 2015 ar putea duce la falimente în lanţ
În Bucureşti, la fiecare intersecţie mare sunt cel puţin două-trei farmacii - în medie, câte una pentru 3300 de locuitori. Este o densitate de peste două ori mai mare decât în ţările vest-europene, cu toate că reglementările de până de curând erau destul de stricte în privinţa deschiderii de noi unităţi. Regulile sunt mai laxe acum, iar din 2015 va dispărea şi ultimul obstacol în calea înfiinţării libere de farmacii. Concurenţa va deveni şi mai acerbă când practic oricine va putea să îşi deschidă propriul magazin de medicamente, iar riscul de faliment creşte. În plus, dacă o farmacie intră în insolvenţă, atunci banii pe care îi încasează de la Casa de Asigurări, deci banii contribuabililor, ar putea ajunge la plata altor creditori, şi nu la distribuitorii de medicamente. Iar de aici pot apărea falimente în lanţ.
Farmaciile care funcţionează acum în România se luptă pentru o felie cât mai mare dintr-o piaţă de 2,3 miliarde de euro, suma vânzărilor făcute de companiile de medicamente prin intermediul farmaciilor. De la 1 ianuarie 2015, concurenţa va fi şi mai mare. Se va renunţa la ultima limitare în calea înfiinţării libere de farmacii: va fi eliminat criteriul demografic, cel care acum stabileşte că trebuie să existe o farmacie la 3500 de locuitori în municipii şi la 3000 în celelalte oraşe.
Companiile care controlează marile reţele nu sunt însă încântate de liberalizare. Comerţul „se va destabiliza”, apreciază Robert Popescu, de la Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR).
În Ungaria s-a întâmplat acelaşi lucru, însă efectele nu au fost cele dorite. Pe piaţă au apărut foarte multe farmacii, deschise de orice deţinea capitalul necesar, dar noile unităţi nu au rezistat prea mult.
Două treimi dintre farmaciile din România sunt independente, iar restul aparţin unor grupuri puternice din care de regulă fac parte şi distribuitori. În anii trecuţi, ei au fost cei care au susţinut rulajul farmaciilor, pentru că statul plătea cu întârzieri de peste un an medicamentele compensate. Aşa că farmaciile au fost nevoite să atragă cât mai multe venituri din produse eliberate fără reţetă medicală, la care preţurile sunt libere şi ale căror marje sunt considerabil mai mari. Aşa s-a ajuns ca medicamentele fără reţetă să contribuie cu peste 25% la afacerile farmaciilor.
În cazul farmaciilor din marile centre comerciale, produsele fără prescripţie aduc şi peste 50% din încasări. Acum, că termenele se reduc spre 60 de zile, aşa cum cere Uniunea Europeană, farmaciile se pot elibera de o mare grijă şi pot pompa mai mulţi bani în dezvoltare. Problema este dacă vor reuşi să găsească şi farmaciştii de care au nevoie. În România sunt circa 15.000 de farmacişti - un număr destul de ridicat raportat la populaţie. Campioana absolută este Grecia, cu aproape 100 de farmacişti la 100.000 de locuitori. În ţările din nordul continentului, media scade la sub zece farmacişti pentru 100.000 de locuitori.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
