Raportul menționează că România s-a angajat, în cadrul protocolului de la Kyoto, ca, pentru perioada 2008-2012, cantitatea de dioxid de carbon emisă anual de operatorii economici poluatori să fie mai redusă cu 8% față de 1990, fapt pentru care i-au fost alocate 1.279.835.099 certificate de gaze cu efect de seră. Acestea reprezintă dreptul României de a emite, în perioada 2008-2012, o cantitate de 1.279.835.099 tone de dioxid de carbon.
La data controlului, România deținea un surplus de certificate de 515.080.892 tone de dioxid de carbon. La un preț estimat de 6 euro pe tonă, rezultă că valoarea surplusului de certificate se ridica la 3,09 miliarde de euro.
„La data de 27.08.2011, potrivit Deciziei finale a Comitetului de conformare al Protocolului de la Kyoto (...), României i-a fost suspendat, pe o perioadă nedeterminată, dreptul comercializării internaționale a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, datorită lipsei valorilor unor parametri cu reprezentativitate națională, fapt ce a condus la imposibilitatea estimării nivelelor de emisie specifice activităților Sectoarelor INEGES (Energie, Procese Industriale, Agricultură, Folosința terenurilor, Schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură — LULUCF și Deșeuri), prin aplicarea unor metode de calcul specifice nivelelor superioare de abordare în cazul categoriilor importante”, arată raportul Curții de Conturi.
Experții instituției menționează că, „urmare a suspendării eligibilității României de la tranzacționarea internațională a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, țara noastră a pierdut anumite oportunități de moment oferite de piața certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (interesul Japoniei, Spaniei și Germaniei pentru achiziționarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră)”.
Prin urmare, Curtea de Conturi precizează că, în urma controlului realizat la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, s-a constatat că nu au fost luate toate măsurile în vederea asigurării și organizării corespunzătoare a resurselor materiale, financiare și umane necesare pentru realizarea inventarului național, inclusiv cu privire la colectarea datelor pentru estimarea nivelului emisiilor.
În plus, nu au fost contractate servicii de consultanță, studii și analize în acest sens, deși ANPM avea posibilitatea de a face acest lucru.
De asemenea, deși certificatele de emisie de gaze cu efect de seră reprezintă drepturile tranzacționabile ale României de a emite o anumită cantitate de gaze cu efect de seră, aceste drepturi, neavând conferită o valoare nominală, nu au fost înregistrate și prezentate în cadrul situațiilor financiare întocmite de ANPM.
„Consecința neînregistrării și neevidențierii în contabilitatea entității a sumei de 33.019.745.554 lei reprezentând valoarea estimativă a activului necorporal — dreptul de emisie a 1.279.835.099 tone CO2 alocat României prin Protocolul de la Kyoto a constat în prezentarea denaturată a evidenței contabile și a patrimoniului la data de 31.12.2011, precum și a situațiilor financiare care nu oferă o imagine fidelă a poziției și performanțelor financiare ale entității. Urmare măsurii dispuse prin decizia Curții de Conturi, cât și a precizărilor primite în corespondența purtată cu Ministerul Finanțelor Publice, contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost înregistrată la 31.12.2012 în contul 8039 Alte valori în afara bilanțului”, se mai arată în raportul citat.