În prezent, în România sunt 300 de câmpuri petrolifere şi 120 de regiuni de unde se extrage gazul metan, arată datele companiilor de explorare şi producţie a petrolului. Rezervele scad însă, iar producţia se reduce an de an cu aproximativ 10%. Soluţia ar fi forajul la mare adândime, în zăcămintele golite la suprafaţă, dar pentru asta autorităţile trebuie să scoată la licitaţie aceste câmpuri.
„Sunt companii deja prezente în România, care au şi îşi permit cu adevărat să stoarcă mai mult ţiţei şi gaze naturale din aceste zăcăminte, considerate acum câţiva ani a fi depletate, consumate”, spune Arthur Stratan, reprezentant Asociaţia Companiilor de Exploatare a Petrolului.
Zeci de companii caută în România petrol şi gaze, pe lângă giganţii Petrom şi Romgaz, care extrag peste 90% din resursele ţării. Statul vrea să scoată la licitaţie 36 de perimetre noi, majoritatea în Marea Neagră, acolo unde, tot Petrom, împreună cu americanii de la Exxon, ar putea scoate gaze naturale care să asigure consumul întregii ţări timp de şase ani. Geologii spun însă că nici această soluţie nu ne scuteşte de griji pentru viitor.
„Se lucrează mult pentru zonele adânci. Deci rezerve mai sunt în Marea Neagra, dar a vorbi despre a fi rezervorul Europei este exagerat. Este o zona cu potenţial, dar nu este un Eldorado”, explică Cornel Dinu, profesor la Facultatea de Geologie.
„Aceste licitaţii vor oferi oportunitatea evaluării unor perimetre noi”, spune Tom Holst, preşedinte Asociaţia Companiilor de Exploatare a Petrolului.
În Marea Neagră, Petrom şi Exxon au săpat sonda Domino 1 la o adâncime de 3 kilometri, din care doar doi kilometri sunt săpaţi în solul mării. Evoluţia forajului la mare adâncime a evoluat spectaculos în ultimii zeci de ani. Dacă în anii '70 platformele petroliere căutau pungile de ţiţei la câteva sute de metri, în prezent, sonda care sapă la cea mai mare adâncime din lume este în Golful Persic, acolo unde se extrage petrol de la 12 kilometri adâncime.