RETROSPECTIVĂ | Turismul, un eșec pe bani europeni
Dobrosloveni, jud. Olt
Lucian Stroe, directorul Căminului Cultural Dobrosloveni: Avem nişte pomi foarte frumoşi, o rezervaţie naturală foarte frumoasă.
- Ce fel de copaci sunt?
- Ăăămm... ce să vă spun, nişte copaci, nu pot să vă... Nu, taie... Cum se numesc? Stejari? Şi copacii aiă?
Peisajul poetic al Câmpiei Române este singurul atribut pe care Primăria din Dobrosloveni, Olt, îl are pentru investiţia de un milion de lei, fonduri europene, într-un centru de informare turistică.
Localitatea este situată la 60 de kilometri de Craiova şi la 7,5 kilometri de pitorescul oraş Caracal. Practic, doar turiştii care se pierd pe drumul dintre Bucureşti şi Craiova pot nimeri în comună. Însă reprezentanţii Primăriei sunt de altă părere.
Ionel Cioroianu, reprezentantul primăriei Dobrosloveni: Prin poziţia geografică a comunei şi prin istoria comunei, am vrut să promovăm turismul şi comuna, în general...
Lucian Stroe, directorul Căminului Cultural Dobrosloveni: Nu vă pot da un număr, dar vă pot spune că au fost foarte mulţi turişti şi străini din Franţa, din Belgia şi foarte mulţi turişti din România.
Clădirea, construită în stil brâncovenesc, atrage imediat privirile oricui trece prin comună. Doar privirile, pentru că nimeni nu îi trece pragul, spun localnicii.
„Nu avem apă curentă, nu avem canalizare şi avem centru de info... turistică unde nu avem ce să arătăm! Ce să arătam?!”
De vizitat ar mai fi vechea cetate romană de la marginea comunei. Însă, momentan, aceasta este acoperită de pământ. Doar un panou ruginit, prins cu sârme de un stâlp de beton te ghidează către un maldăr de buruieni.
Manuela Rolea, reporter Digi24: Aici urmează să fie cel mai important punct turistic din comuna Dobrosloveni. Autorităţile locale spun că în cinci ani de zile zidurile cetăţii vor fi scoase la lumină, iar turiştii vor putea să le viziteze...
Cu astfel de centre de informare turistică au fost sacrificaţi pe altarul turismului rural 45 de milioane de euro, bani europeni, în 300 de sate, între 2007 şi 2013, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, lansat de Guvernul Tăriceanu.
Comuna Greci, jud. Tulcea
O altă modalitate de a cheltui fără cap fondurile europene a fost şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu, început de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile tot în 2007. Un exemplu este localitatea Greci, Tulcea, o comunitate cu 5.500 de oameni, aflată în inima Munţilor Măcin. Un habitat unic pentru varietatea de plante şi animale din zonă. Chiar şi aşa, doar 10 mii de turişti îşi fac curaj în fiecare an să viziteze aceste locuri. Reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional au decis să schimbe situaţia. În 2013, au făcut un proiect şi au câştigat 1 milion şi jumătate de euro, fonduri europene, pentru ridicarea unui centru de informare turistică, unui muzeu şi unor săli de conferinţe.
„O fi vreun punct strategic ceva. Cine ştie? Ei ştiu!”, ridică din umeri un localnic.
Construcţia, din inox, termopan şi sticlă, a fost dată în folosinţă în februarie 2015.
Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin: „Cu ajutorul comunităţiilor locale prin expunerea acestor informaţii reale despre ceea ce avem aici, și se știe foarte puțin, se va ajunge la o promovare, la o conservare”
„Ei trebuie să aibă loc de cazare, de aceea au facut această lucrare. Cazarea o să fie aici, o să facă parcări de mașini...", spune un localnic.
În momentul de faţă, drumul de acces nu este gata, iar locurile de cazare pentru turişti lipsesc cu desăvârşire.
Turiştii care se aventurează în zonă pot înnopta la o singură pensiune agroturistică, unde sunt 10 locuri de cazare. Cel mai apropiat aeroport, cel de la Mihail Kolgalniceanu, este la 130 de km. De aici, turiştii trebuie să conducă pe un drum judeţean. Cea mai apropiată gară e la 33 de kilometri, iar transportul în comun e asigurat de o rată.
„Sperăm că poate cineva face şi pensiuni, cazări, case frumoase. O familie pot să primesc şi eu!”, spune o localnică.
Peisajul de vis este ascuns de praful care se ridică de pe drumurile de pământ atunci când prin zonă trec tractoarele, căruţele sau motoscuterele localnicilor.
„La ce-mi foloseşte?... Nu-mi foloseşte la nimic. Puteau să facă altceva. Era bine un spital aici făcut”, este de părere un alt localnic.
Bârlad, jud. Vaslui
Cu un proiect finanţat tot de UE, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, a luat naştere în Bârlad, judeţul Vaslui, un infochioş turistic. A costat 150.000 de euro. Grădina zoologică şi plăcuţa care aminteşte că acolo s-a născut domnitorul Alexandru Ioan Cuza sunt singurele obiective turistice notabile din oraşul în care trăiesc puţin peste 50 de mii de oameni.
Mihai Vicol, director tehnic in cadrul primăriei municipiului Bârlad: „A fost aici un caz fericit că am luat și acești bani. Unora li se pare mult, nouă ni se pare puțin”.
Cât despre turiști...
„(...) Cred că de ordinul miilor, dacă nu zeci de mii. Zeci de mii care traversează și opresc. Chiar dacă nu apar cu cazare în Bârlad trece și oprește, pentru că este păcat să nu vadă aceste obiective”, spune Mihai Vicol.
Oficial, 7000 de turişti vizitează anual Bârladul.
Ciprian Vântdevară, muzeograf: „Grădina Publică, și Teatrul Victor Ion Popa, și parcul poate fi obiectiv turistic. (...) Deci, in principiu, cam acestea sunt cele mai cunoscute, cele mai importante”.
Localnicii nu sunt de acord cu ideea Primăriei şi spun că altele erau priorităţile în oraș:
„Nu avem ce vizita în orașul ăsta. Decât gradina publică și orașul. Atât”.
„Cu banii ăștia putea să facă 20 de camere sau căsuțe pentru oameni care nu au unde locui, pentru copii săraci”.
„Nu cred că era nevoie de așa ceva. Mai degrabă se ocupau de asfaltări, altceva. Dar nu plombări, să asfalteze orașul ăsta că e vai de capul lui”.
„Mai degrabă investea în grădiniţe, în şcoli, în cămine de bătrâni. Nu în aşa ceva, că nu vin turişti la noi!”
Infochioşcul trebuia să fie funcţional din luna septembrie. Nu a fost să fie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
