RETROSPECTIVĂ 2014 | Economia Europei, în prag de recesiune
2014 a dat fiori reci marilor economii din zona euro şi a amintit oficialilor guvernamentali că greul nu a trecut. Creştere economică a fost doar pe hârtie sub forma unor procente infime, chiar şi în cazul Germaniei şi Franţei, motoarele regiunii. Germania a fost la un pas de recesiune, Italia n-a scăpat şi a avut după două trimestre consecutive pe minus. Guvernul de la Roma promite reforme în 2015, dar economiştii şi italienii de rând nu mai au încredere.
Giuseppe di Taranto, economist, spune: "Italia a fost întotdeauna una dintre cele mai importante şi mai industrializate ţări din lume. Iar acum e într-o situaţie dificilă, care a anulat mult din prestigiul mărcii "Fabricat în Italia". Moştenirea mărcilor noastre aproape că a dispărut."
Nici Fondul Monetar Internaţional nu are încredere şi a revizuit predicţiile de creştere economică în zona euro până la 1,3 % pentru 2015. Un avertisment vine şi din partea economiştilor. Tharman Shanmugaratnam, directorul Comitetului Monetar Internaţional: "Dacă această creştere slabă persistă o perioadă mai mare, vom fi mereu vulnerabili. Vom fi vulnerabili în faţa riscurilor geopolitice, pentru că vor avea un impact major asupra creşterii, a locurilor de muncă, a încrederii."
Grecia a avut creştere economică în 2014, dar nu respiră uşurată. Orice decizie financiară luată la Atena trebuie aprobată de creditorii internaţionali care, din 2010, au împrumutat Grecia cu 240 de miliarde de euro, pentru a o salva de la faliment. Iar acum, FMI avertizează guvernul elen că e foarte posibil ca în 2015 să aibă găuri în buget, dacă nu ia măsuri suplimentare de austeritate. Astfel că Atena a venit cu câteva propuneri: uniformizarea grilei de salarizare în serviciul public, creşterea vârstei de pensionare la cel putin 62 de ani şi creşterea taxelor pentru cazarea la hotel. Ultima măsură i-a înfuriat pe operatorii de turism, care spun că o majorare de la 6,5% la 13% a TVA-ului este o acţiune sinucigaşă pentru turism.
2014 a fost şi anul crizelor politice, militare şi medicale, care au lovit tot în economie. Robert Halver, analist economic, pune punctul pe "i": "Lucrez la bursă din 1990 şi n-am văzut niciodată atât de multe crize adunate în acelaşi timp: Ebola, Statul Islamic, criza din Ucraina şi ameninţarea unei crize economice serioase în Europa. Este prea mult!"
În pofida pesimismului experţilor, autorităţile încearcă să liniştească pieţele şi prezintă partea plină a paharului. Christine Lagarde, director FMI, subliniază: "Avem din nou creştere, să recunoaştem. Economia îşi revine. Nu este cea mai vibrantă creştere şi nu e creşterea pe care ne-o dorim pentru a oferi locuri de muncă, de exemplu. Dar e creştere!"
Toţi ochii sunt îndreptaţi acum spre Germania, care, la capitolul investiţii, nu stă deloc bine, pentru că executivul condus de Angela Merkel mizează în continuare pe austeritate şi pe deficit zero. Aceasta este ţinta sa pentru bugetul din 2015, chiar dacă recunoaşte că motorul economiei europene a încetinit şi acest lucru se va simţi la export. Angela Merkel, cancelarul german, declară: "Am ajuns la această performanţă printr-o disciplină fiscală dură. Iar ceea ce este bun pentru Germania este bun şi pentru Europa."
Nu toată lumea este de acord cu această politică economică promovată de Angela Merkel şi sunt experţi care spun că, în acest moment, Germania trage Europa în jos. Astfel că, unii oficiali de la Berlin au mai înmuiat tonul, dar fără a schimba tactica. Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei: "Cred cu tărie că nu are niciun sens ca, în Europa, Germania, Franţa sau alte state să arate cu degetul spre alte ţări şi să le spună ce ar trebui să facă."
Vin vremuri grele pentru Rusia. Ţara va intra în recesiune din cauza sancţiunilor impuse de Occident. Fără investiţii publice şi noi locuri de muncă, economia germană nu mai e un motor care duduie, ci unul care abia dacă urneşte ţara din loc. Mai rău este că riscă să se gripeze şi mai tare din cauza crizei euro în ţări partenere, precum Franţa sau Italia, dar şi din cauza sancţiunilor impuse Rusiei, care au redus schimburile comerciale. Iar pentru Rusia, 2015 va însemna cel mai probabil recesiune, cu o scădere de 0,8% a Produsului Intern Brut în locul unei creşteri de 1,2 la sută, prognozată anterior. Pe lângă sancţiunile Vestului, scăderea preţulu petrolui a lovit Rusia. Rubla a ajuns la cel mai jos nivel din ultimii 16 ani, iar Moscova va trebui să cheltuie peste şapte miliarde de euro din rezerva naţională pentru a susţine economia.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, spune: "Avem înainte o perioadă plină de încercări şi totul depinde de modul în care fiecare dintre noi îşi va face datoria la locul său de activitate."
Liderul de la Kremlin le-a mai cerut ruşilor să se bazeze pe produsele interne şi a oferit avantaje pentru companiile care îşi aduc banii în Rusia: "Propun, totodată, o amnistie totală pentru cei care repatriază capitalul. Repet, o amnistie totală!"
Cu toate măsurile anunţate şi promisiunile de reformă, economiştii nu se aşteaptă la miracole în 2015. Iar dacă zona euro va reintra în recesiune, vor fi afectate şi alte puteri economice, ca Statele Unite, China sau Turcia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
