RETROSPECTIVĂ 2013. Proiectul Roşia Montană a scos sute de mii de oameni în stradă
Pe 1 septembrie, la trei zile după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege care reglementa exploatarea aurului la Roşia Montană, mii de oameni au ieşit în stradă.
Miza este uriaşă: 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, cu o valoare de peste 16 miliarde de dolari. Controversată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase, cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste spun că proiectul este dăunător pentru mediu şi pentru locuitorii din regiune. În plus, exploatările ar distruge o parte din vechile galerii romane şi patru munţi. Investitorii spun însă că proiectul va aduce 3.600 de locuri de muncă în zonă, iar bugetul statului ar urma să încaseze direct 1,8 miliarde de dolari.
Amploarea mişcărilor de stradă din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, dar şi a celor din străinătate, a dus la o ruptură politică în coalitia aflată la putere.
Guvernanţii au aşteptat două săptămâni ca protestul să se stingă de la sine. Nu s-a întâmplat asta iar printre cererile protestatatrilor apărea tot mai des demisia cabinetului condus de Victor Ponta. Aşa că în cele din urmp proiectul a fost trimis în Parlament.
O comisie specială a fost înfiinţată pentru analiza acestuia.
Comisia Roşia Montană, constituită pe 17 septembrie, a lucrat aproape două luni şi a avut sute de ore de audieri. Cum singurii din această comisie care susţineau proiectul erau parlamentarii din PSD, premierul Victor Ponta a fost nevoit să cedeze în faţă liberalilor care au fost, de la început, împotriva legii.
Până la votul Parlamentului, spectacolul mediatic a continuat. Membrii comisiei au mers până la Roşia Montană. Unii dintre aleşi au fost fugăriţi de minerii din zonă. Iar ministrul Culturii, Daniel Barbu a înfruntat furia manifestanţilor şi s-a ales cu luneta maşinii spartă în Centrul Vechi al Capitalei.
Dedublarea guvernanţilor care spuneau că sunt de acord cu proiectul din poziţia de miniştri, nu şi din cea de parlamentari, a fost sancţionată şi de partenerii politici, nu doar de protestatari.
„Eu nu am personalitate dublă: să avizez un proiect de lege şi să vin în Parlament cu alte haine şi să votez împotrivă”, spunea Liviu Dragnea.
„Înţeleg că dacă nu votăm proiectul plătim două miliarde, dar premierul nu votează proiectul”, susţinea, la rândul său, Crin Antonescu.
Aceasta a fost informaţia care a aprins din spiritele printre politicieni. Premierul a spus că o eventuală respingere a proiectului de exploatare ar putea atrage România în procese comerciale, în urma cărora ar putea să plătească despăgubiri de 2 miliarde de euro.
Previzibil, decizia comisiei parlamentare a venit în plic, pe 11 noiembrie. Proiectul a fost respins cu 17 voturi pentru şi doar două împotrivă.
Astfel, pentru a evita conflictul cu PNL, prim-ministrul a acceptat ca legea să fie îngropată în Parlament, iar în 2014 Executivul să vină cu un alt proiect, de data aceasta o lege - cadru. Protestele însă nu s-au stins. De ziua naţională, profitând de porţile deschise ale Palatului Victoria, ecologiştii au ocupat scaunele miniştrilor şi au promis să nu renunţe la salvarea emblematicei localităţi din Apuseni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
