Resursele din groapa de gunoi

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Economia circulară ar putea fi răspunsul la două probleme majore ale Europei - munţii de gunoaie și creșterea economică slabă. Comisia Europeană propune un pachet de măsuri pentru utilizarea sustenabilă a resurselor. Ideea e simplă. Ciclul de viaţă al unui produs nu se mai încheie atunci când se strică. Decât să ajungă la gunoi, produsul e reparat sau reciclat. Reintră în circuitul economic sub formă de materie primă care apoi devine un alt produs ce e vândut pe piaţă.

În acest ciclu se creează mai multă activitate economică, mai multe locuri de muncă, folosind însă aceleași resurse. Comisia Europeană vrea ca risipa de resurse să se reducă atât de mult încât până în 2030 la groapa de gunoi să ajungă maxim 10% din deșeuri. Restul trebuie fie reutilizate, fie reciclate.

În 15 ani, comisia vrea ca 75% din ambalajele folosite să fie reciclate, la fel și 65% din deșeurile municipale. Țintele sunt însă mai puţin ambiţioase decât cele incluse în prima formă a pachetului de măsuri, conturat pe vremea când Jose Manuel Barroso conducea executivul de la Bruxelles. Prima schiţă includea standarde mai drastice pentru reciclare, un timp mai scurt pentru alinierea la ele, ţinte pentru reducerea deșeurilor alimentare, precum și proiecţii clare de maximizare a eficienţei, care au dispărut din forma finală a pachetului. Dacă iniţial s-a spus că măsurile vor genera două milioane de locuri de muncă, economii de 600 de miliarde de euro și o creștere a PIB-ului cu 1%, acum ONG-urile de mediu atrag atenţia că beneficiile vor fi cu mult mai mici.

Coborârea ștachetei i-a adus comisiei acuza că ar fi plecat urechea la interesele mediului de afaceri. În final a încercat să împace și capra și varza. Pachetul e totuși un început - se pot crea locuri de muncă în recondiţionarea produselor și în industria reciclării; pot apărea noi modele de afaceri bazate pe folosirea la comun a bunurilor, vânzarea produselor folosite sau leasingul hainelor de pildă. Au apărut deja magazine unde clienţii nu cumpără haine, ci le închiriază și atunci când se învechesc le returnează pentru a primi altele reciclate din fibrele hainelor aduse înapoi de alţi oameni.

Pentru a aduce economia circulară la nivel macro însă, e nevoie de un sistem larg de stimulente și penalizări. Comisia Europeană cere Parlamentului să vină cu instrumente concrete pentru a descuraja aruncarea deșeurilor la groapa de gunoi. Propune de asemenea măsuri de promovare a unei simbioze în care gunoiul unei industrii, devine materie primă pentru alta. Producătorii trebuie să aibă de asemenea stimulente financiare pentru a aduce pe piaţă produse reciclate. Eventualele beneficii nu pot fi cuantificate în acest stadiu.

Se știe însă că pachetul de măsuri va avea nevoie de mai bine de șase miliarde de euro de la Bruxelles, dar rentabilitatea planului e incertă. Există riscul că în hățișul birocraţiei să se strecoare modele de afaceri care primesc stimulente dar nu reduc deșeurile, consumă prea multă energie și au în final un impact mare asupra mediului.