Nu mai departe de acum două zile, cei din Consiliul de Administraţie vorbeau în strategia sa de restructurare de vânzarea unei părţi din flotă sau de închiriere. E ciudat că, pentru revigorarea unei afaceri aflate cu un picior în groapă, să se vorbească de extindere. Fiindcă nu are putere financiară să ducă o asemenea sarcină. Şi asta ar însemna că banii trebuie să vină de undeva şi doar statul poate fi sprijinul.
Ultima achiziție la Tarom s-a făcut în urmă cu nouă ani
Achiziţia unor noi avioane presupune un efort financiar de zeci sau sute de milioane de euro, dar Tarom, cu pierderile sale de circa 230 de milioane de euro în ultimii trei ani, ar avea dificultăţi uriaşe în a găsi resurse.
„Nu poți dezvolta o companie aeronautică decât mărindu-i activitatea. Nu-i poți mări activitatea decât dacă ai un număr mai mare de avioane. Vrem să cumpărăm avioane noi”, a declarat ministrul Relu Fenechiu.
Operatorul are acum 23 de aeronave, multe dintre ele învechite. Ultima achiziție la Tarom s-a făcut în urmă cu nouă ani. Au fost cumpărate pentru 160 de milioane de euro patru Airburs A 318, de unde inițial era vorba de două aeronave A310, care pot efectua și zbouri lungi. Banii au fost luați printr-un credit, însă cu garanții guvernamentale. A fost nevoie de intervenția statului pentru a obține finanțarea.
Cum procedează alții
La Tarom se vorbește despre dezvoltare într-un moment în care acolo e nevoie de restructurare pentru a readuce compania pe linie. E drept, puțini ani Tarom a fost pe picioarele sale în perioada post-decembristă. Anii cu profit au fost puțini, cei cu pierderi au abundat. Iar pierderile au fost acoperite de stat prin emisiune de acțiuni. Astfel, în ultimii cinci ani capitalul social al companiei a crescut de câteva ori prin majorări succesive.
În timp ce la Tarom se trasează planuri de dezvoltare, alte companii în dificultate procedează exact pe dos. Operatorul polonez LOT, aflat pe pierderi la jumătate față de Tarom, restructurează flota, pe care este posibil să o reducă chiar și la jumătate.
Deși vorbește și de închirierea unor avioane, ministrul Transporturilor folosește mai des cuvântul cumpărare. Achiziția este directă și altfel se discută contractul.
La nivel mondial, tendinţa printre companiile aeriene este de a folosi foarte mult leasingul operaţional. Practic, avionul aparţine unei companii financiare iar operatorul îl închiriază pentru o perioadă, dar nu ajunge să-l aibă în proprietate niciodată. Experţii susţin că aceasta este cea mai bună formulă pentru companiile de mici dimensiuni, iar Tarom se înscrie în această categorie.
Compania ungară Malev s-a desființat
Dacă în urmă cu 40 de ani leasingul operaţional reprezenta 0,5% din numărul avioanelor aflate în uz, acum se aproapie de 40% iar până în 2020 va depăşi jumătate. Această formă de închiriere este ceva mai costisitoare, dar nu presupune un efort financiar mare o dată pentru achiziţie. Cumpărarea este o soluţie pentru operatorii de mari dimensiuni cu afaceri de miliarde de euro şi putere financiară pe măsură.
O companie cu situaţia Tarom nu poate cumpăra direct decât cu ajutorul unor garnaţii guvernamentale. Apoi ratele la credit grevează puternic bugetul companiei şi pot face diferenţa dintre profit şi pierdere. Şi când pierderile se adună trebuie acoperite, aşa cum a făcut statul român în trecut. Până în momentul în care Uniunea Europeană spune nu acestei forme de ajutor de stat, aşa cum a făcut cu Ungaria, unde Malev s-a desfiinţat.