Noile prevederi ar trebui să pună ordine într-o piaţă de 15 miliarde de euro, asupra căreia planează suspiciuni de fraude. Estimările oficiale arată că o treime din banii pe care statul îi dă pe diferite produse nu sunt cheltuiţi în mod transparent.
Statul nu va mai acorda contracte doar în funcţie de preţul cel mai mic, ci va lua în considerare şi alte criterii, precum calitatea şi durabilitatea produselor şi serviciilor cumpărate, potrivit noii legi aflate în dezbatere publică.
Instituţiile statului vor putea cumpăra carburanţi sau alte produse şi servicii la acelaşi preţ, pe un model care este deja aplicat în sănătate. Transparenţa achiziţiilor va fi însă la mâna privaţilor, spun specialiştii.
Violeta Alexandru, director IPP: „Proiectul se îngrijește amănunţit cum să protejeze interesele companiilor, firmele spun ce informaţii vor fi făcute publice.”
Lipsa transparenţei a dus la fraude uriaşe în achiziţiile publice. Statul ar pierde anual trei miliarde de euro din cauza neregulilor din acest domeniu, potrivit Institutului pentru Politici Publice. Problema este recunoscută şi de Guvern, care speră că introducerea noilor criterii în acordarea contractelor va duce la eficientizarea achiziţiilor.
„Doar criteriul prețului mai mic ne-a dus în nenumărate cazuri - a câștigat firma cu prețul cel mai mic, a intrat în insolvență, la revedere”, a spus premierul Victor Ponta.
De achiziții se va ocupa o instituție nouă - Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, subordonată Ministerului Finanţelor, cu 400 de angajaţi. Aceștia vor trebui să se asigure că administraţiile centrale şi locale nu vor mai cumpăra produse şi servicii la suprapreţ şi că licitaţiile sunt făcute corect.
Referitor la lege, Sorin Fusea, avocat specializat în achiziţii publice, spune că „prevede anumite contravenții, dar nu face nicio referire la infracţiuni. Dacă noi ne dorim achiziţii corecte trebuie să avem şi mecanisme de a opri acele proceduri care sunt fraudate”, arată Sorin Fusea.
În ultimii ani au fost sute de cazuri răsunatoare de achiziţii făcute la suprapreţ. Au fost cumpărate alimente pentru nevoiaşi cu o treime peste preţul pieţei sau licenţe educaţionale de zeci de ori mai scumpe. Potrivit unui raport al Ministerului Afacerilor Interne, o treime din banii pe achiziţiile publice sunt cheltuiţi în mod netransparent.