Reabilitarea termică a locuinţelor poate reduce cu 30-40% factura la întreţinere, însă România nu are suficienţi bani pentru anveloparea blocurilor. Programul de reabilitare a fost gândit în aşa fel încât sarcina reabilitării să fie împărţită de toată lumea. Teoretic 60% dintre costuri ar trebui să vină de la Uniunea Europeană şi din bugetul de stat, iar restul de 40% din bugetul de local, dar şi din buzunarul locatarilor. Însă niciun primar care speră să fie reales nu îşi permite să le ceară alegătorilor săi să plătească pentru reabilitarea termică a apartamentelor. Aşa că sumele pe care ar trebui să le plătească locatarii sunt acoperite tot din bugetul local. Ceea ce înseamnă că primăriile rămân cu bani pentru mai puţine blocuri.
Aşa se face că, de la intrarea în Uniunea Europeană şi până în momentul de faţă doar 10% dintre blocurile din România au fost reabilitate termic, estimează Asociaţia Producătorilor de Polistiren. Cele mai multe în perioadele electorale, mai ales în perioada alegerilor locale. În Sectorul 5 din Capitală lucrările au fost grăbite şi înaintea alegerilor prezidenţiale din toamnă. Însă reabilitarea termică a venit după o vară în care nu s-a lucrat deloc din cauza problemelor contractuale dintre primărie şi companiile care au câştigat licitaţia pentru reabilitare. Reporterii Digi 24 au descoperit că lucrările efectuare în grabă au fost de slabă calitate.
„La geamuri facem condens şi în balcon şi în dormitor. Balconul se mişcă. Chiar nu ai siguranţă în balconul ăla. Cred că mai bine era cum era înainte”, spune o locatară a unui bloc reabilitat din București.
„Lucrarea a durat foarte mult, aproape un an şi jumate. Cu termopanele (...) a măsurat o firmă, le-a făcut altă firmă şi le-a montat altă firmă. Trei firme”, povestește un bărbat.
Producătorii de polistiren spun că problema calităţii este întâlnită în toată ţara. Din dorinţa de a reduce costurile, companiile care se ocupă de reabilitarea blocurilor aleg de multe ori un material de anvelopaj cu o grosime redusă. Se reduce astfel şi eficienţa energetică a blocurilor, care pierd mai uşor căldură. Iar primăriile, care acordă contractele şi gestionează finanţarea, par să ignore aceste probleme.