RCS&RDS, obligaţiuni de 450 milioane de euro. S. Vlădescu: E cea mai bună ştire economică pentru România, în 2013
În felul acesta, compania devine prima din România, cu capital privat, care atacă şi îşi adjudecă un domeniu care până acum părea că este exclusiv al statului.
„Mă bucur foarte tare pentru această tranzacţie. O corporaţie se finanţează din surse alternative, nu doar bancare, ci şi pe piaţa de capital. Succesul de acum demonstrează că, corporaţiile româneşti trebuie să fie mai îndrăzneţe şi dovedeşte că România e pe pieţele financiare internaţionale. Există bani, lichiditate, care se aşează pe nişte ţări, corporaţii, în funcţie de atractivitatea lor. Înseamnă că există pentru România lichidităţi care pot fi atrase. În acest context e nevoie de curaj, dar e vorba şi despre profilul celui care vrea să ia bani. Pieţele internaţionale de obligaţiuni nu sunt accesibile oricui, e nevoie de un volum mai mare pentru lichiditate. Ca să poţi face emisiuni peste 100 milioane de euro trebuie să ai activitate, o cifră de afaceri de peste 300 - 400 milioane de euro - RCS&RDS are peste 600 de milioane de euro - trebuie să fii un campion naţional”, a declarat Mişu Negriţoiu, economist, chairman al ING Bank România.
La rândul său, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, a subliniat că acest eveniment este cea mai bună ştire economică pentru România, în 2013.
„Această emisiune e cea mai bună ştire economică pentru România a anului 2013. Deschide oportunităţi şi pentru alte companii”, a spus Sebastian Vlădescu.
Acesta a afirmat că succesul investiţional ţine, pe lângă profilul companiei şi curaj, şi de expertiza necesară de a simţi momentul optim pentru a cere bani pe piaţă.
„Trebuie să ai expertiza necesară când trebuie să te duci pe piaţă, ce e azi excepţional, mâine poate fi o poartă închisă la care să baţi când nu trebuie. Experienţa RCS&RDS cu această obligaţiune e că - pe lângă profilul necesar pe care îl are - a nimerit şi momentul pe piaţă când să se ducă să ceară bani. De aceea a avut un succes investiţional. România, în momentul de faţă există pentru pieţele de capital, datorită unor parametri macroeconomici care sunt în linie cu ceea ce pieţele de capital îşi doresc. Lucrurile acestea sunt nişte întâmplări care au o doză mare de arbitrariu care trebuie armonizat de cineva. Acest proces a fost foarte bine administrat”, a subliniat fostul ministru de Finanţe.
La rândul său, Mişu Negriţoiu a adăugat că acest moment ar trebui înţeles ca necesitate a unei legături între piaţa de capital internă şi cea internaţională. Acesta a explicat şi cum funcţionează mecanismul emisiunii de obligaţiuni: „Ulterior, aceste obligaţiuni se tranzacţionează, obligaţiunile trebuie să fie lichide. O companie care se finanţează prin obligaţiuni şi se finanţează în etape, absolut niciodată datoria nu se plăteşte, ea stă acolo, face parte din structura de dezvoltare a corporaţiei, această datorie se rostogoleşte. Emitentul şi-a luat banii şi îşi face treaba pe care a promis-o în memorandum”.
„Faptul că o companie îşi rostogoleşte datoria e un semn că există încredere în acea companie”, a spus Adrian Vasilescu.
De ce companiile de stat nu se finanţează prin emisiune de obligaţiuni
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a explicat de ce companiile de stat nu sunt pregătite pentru emisiune de obligaţiuni, susţinând că ar fi nevoie nu doar de curaj, ci şi de credibilitate. „Companiile de stat, foarte multe, au probleme de management de capital, de credibilitate”, a spus Adrian Vasilescu.
Mişu Negriţoiu a subliniat că şi Hidroelectrica a fost în pregătire să facă emisiune de obligaţiuni, dar, deşi a avut evaluare, nu s-a decis. De asemenea, CFR Marfă a fost foarte aproape să facă emisiune de obligaţiuni, iar în urmă cu 6 - 7 ani „arăta foarte bine”, dar pe parcurs situaţia companiei s-a deteriorat, a adăugat Mişu Negriţoiu.
„Ce a făcut RCS&RDS a fost un prim pas, a ieşit din lumea finanţării strict bancare şi a intrat în cea a finanţărilor complexe. Va fi obligată să se transparentizeze, e o decizie foarte grea pentru antreprenori, trebuie să îşi deschisă uşile şi ferestrele, să dea rapoarte, să fundamenteze deciziile. Pasul pe care l-a făcut RCS&RDS e unul de trecere de la o structură antreprenorială la o structură corporatistă, un pas excepţional, dar într-un ciclu, care va presupune foarte multe frământări şi schimbări interne. Emisiunea de capital e cu totul diferită de un credit bancar. RCS&RDS a intrat în altă lume, trebuie să reziste acolo”, a declarat Sebastian Vlădescu.
„Foarte multe întreprinderi refuză capitalizarea pe bursă pentru că nu vor să fie transparente”, a adăugat Adrian Vasilescu.
„Modelul antreprenorial e foarte atractiv şi a fost funcţional până acum, dar e funcţional în foarte multe limite. Sunt companii mai mici, pentru sume mai mici, între 50 – 150 milioane de euro care pot să folosească aceste sisteme de finanţare, nu sunt pieţe doar pentru 400 de milioane de euro. Problema e să te duci acolo cu cine trebuie”, a subliniat, la rândul său, Sebastin Vlădescu.
„Agenţiile de rating îşi actualizează anual calificativul, sunt analişti care asta fac, atât sectorial, cât şi pe piaţă, compania trebuie să îi primească, să stea de vorbă cu ei”, a spus Mişu Negriţoiu.
RCS&RDS, o companie care îşi plăteşte obligaţiile, are lichidităţi şi profitabilitate
Aceste aspecte au fost enumerate de Sebastian Vlădescu: „RCS&RDS este astăzi o companie funcţională care are bani să funcţioneze, îşi plăteşte obligaţiile, are lichidităţi în mod constant, cash flow-ul e în regulă, profitabilitatea există”.
„Supraîndatorarea se analizează. Nu afectează numai capacitatea de a replăti, ci şi contul de beneficii şi pierderi. În cazul RCS&RDS e o situaţie optimă - pentru că îndatorarea depinde şi de şansa de dezvoltare a unei întreprinderi - a fost într-un continuu proces de investiţii, de achiziţii de clienţi, de alte active. Nu e cazul RCS&RDS să fie supraîndatorat, ne-am uitat la societăţi mai mici care sunt supraaîndatorate şi care cer permanent credite, care le vor pune probleme. Trebuie luată o pauză şi uitat la capitalizare. Raportul dintre capitalul social şi datorie este foarte important”, a explicat Adrian Vasilescu, făcând o analiză a fenomenului economic al supraîndatorării.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
