Raport 100% negativ al Comisiei Europene privind România. Principalele critici la adresa țării noastre

Raportul 2019 la șase luni al Comisiei Europene privind România, dat publicității miercuri, este critic în proporție de 100% la adresa politicilor economice ale Guvernului. Criticile CE privesc politicile sociale, modul de creștere economică, progresele la implementarea recomandărilor CE, mediul de afaceri, piața muncii, guvernanța corporativă, educația, colectarea fiscală etc.

În privința modelului de creștere economică, CE spune că cel bazat pe consum, pus în practică de către Guvern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. „Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a dezvăluit limitele economiei românești. Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată prin instabilitate legislativă persistentă, imprevizibilitate. Calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupţie. Inegalitatea și sărăcia rămân la nivel ridicat cu disparități regionale tot mai mari”, spune raportul.

CE reamintește Guivernului că salariul minim continuă să fie stabilit de către guvernare „într-un mod ad-hoc”, în timp ce legea de stabilire a unui venit minim de includere nu este încă in forță.

Deficite mari, costuri în creștere cu forța de muncă

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

"Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private", subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

Pe de altă parte, forul european atrage atenţia că România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerării costurilor cu forţa de muncă.

"Deficitul de cont curent s-a adâncit începând din 2014, în principal din cauza creşterii deficitului balanţei comerciale. În pofida unei performanţe bune a exporturilor, creşterea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor.

Economia devine vulnerabilă la șocuri externe

Creşterile repetate ale salariului minim şi ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forţa de muncă. Impactul politicilor salariale asupra competitivităţii costurilor a fost până acum contracarat de o serie de factori: câştigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creşterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii şi deprecierea monedei. Cu toate acestea, continuarea acestor tendinţe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la şocurile externe", subliniază documentul citat.

Potrivit acestuia, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.

"Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", se mai precizează în raportul de ţară al CE.

Ne împrumutăm din ce în ce mai scump

Costurile de finanţare ale datoriei publice au crescut de la mijlocul lui 2017, iar nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să urce gradual, ducând la riscuri de sustenabilitate a datoriei pe termen mediu, se arată în raportul de ţară.

Din cauza deficitului structural primar ridicat şi presupunând că nu vor fi schimbări de politică economică, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să înregistreze o traiectorie ascendentă şi să depăşească până în 2029 plafonul stabilit de UE, de 60% din PIB. Prin aderarea la reglementările fiscale existente, nivelul datoriei ar ajunge pe o traiectorie descendentă, în raport cu scenariul de bază, în care vor fi schimbări de politică economică, se arată în raport.

Legea responsabilităţii fiscale stabileşte regulile fiscale naţionale numerice care ar trebui să ghideze procesul bugetar. Ea conţine reglementarea privind deficitul structural, care necesită conformarea sau convergenţa către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, ce prevede că deficitul structural nu trebuie să depăşească 1% din PIB, apreciază CE.

Legile sunt călcate în picioare

Ca şi în anii precedenţi, cadrul fiscal naţional nu a fost respectat. Conform Consiliului fiscal, bugetul pe 2018 este în flagrantă contradicţie cu reglementările fiscale stabilite prin Legea responsabilităţii fiscale. În particular, bugetul pe 2018 are ca ţintă un deficit de aproape 3% din PIB, ceea ce este în contradicţie cu reglementarea privind deficitul structural, se arată în raport.

Proiectul bugetului pe 2019, aprobat de Guvern în 8 februarie, încalcă din nou multiple reglementări fiscale, inclusiv pe cea privind deficitul structural, conform Consiliului fiscal. Mai mult, ca în anii precedenţi, autorităţile nu au trimis către Parlament o actualizare a strategiei fiscale pe termen mediu, până la termenul limită stabilit în august, subminând astfel rolul instituţiei. De asemenea, ca şi în anii precedenţi, autorităţile nu au semnat o declaraţie că bugetul pe 2019 şi strategia fiscală respectă reglementările fiscale şi principiile responsabilităţii fiscale, consideră CE. 

România nu a făcut niciun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea salariului minim, implementarea legii privind venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat, se arată în raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, ţara a înregistrat progrese limitate în domeniul colectării taxelor şi respectării obligaţiilor fiscale, creşterii competenţelor în domeniul educaţiei, dialogului social, îngrijirii în ambulatoriu, prioritizării investiţiilor publice şi achiziţiilor publice, se mai precizează în documentul citat.

Recomandările CE, între „unele progrese” și „niciun progres”

Potrivit Executivului comunitar, de la debutul semestrului european, în 2011, 59% din toate recomandările specifice de ţară adresate României au înregistrat cel puţin "unele progrese", în timp ce 41% au înregistrat progrese "limitate" şi chiar "niciun progres".

Pe ansamblu, România a făcut progrese în implementarea recomandările specifice de ţară începând din 2013, însă elanul pentru reforme pare să se fi redus în ultimii ani. În mai multe domenii, acţiunile au încetinit şi chiar au fost inversate şi este nevoie în continuare de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile.

În ceea ce priveşte ajustarea fiscală, Comisia subliniază că România a urmat o consolidare fiscală care i-a permis să îşi atingă obiectivul pe termen mediu în 2014 şi 2015. "Cu toate acestea, începând din 2016 autorităţile au urmat o politica fiscală expansionistă care a dus la o deviere semnificativă faţă de obiectiv", se arată în documentul Executivului comunitar.

Comisia precizează că progresele pe piaţa muncii şi reforma sistemului de asistenţă socială au stagnat după 2016.

Ministerul Sănătății, capacitate administrativă scăzută

Potrivit acestuia, sistemul de sănătate se confruntă cu numeroase provocări. Progresul reformelor în domenii cheie precum construcţia spitalelor regionale a fost întârziat, în timp ce în alte domenii prioritare măsurile luate de autorităţi par insuficiente. Capacitatea administrativă a Ministerului Sănătăţii continuă să fie foarte limitată. Trecerea la îngrijirea în ambulatoriu rămâne într-un stadiu incipient, în condiţiile în care majoritatea eforturilor sunt concentrate pe îngrijirea spitalicească, explică sursa citată.

Executivul UE atrage atenţia că modul în care sunt elaborate politicile publice rămâne foarte impredictibil. "Modificările legislative importante şi uneori complexe sunt adoptate în continuare fără o consultare adecvată a actorilor importanţi, în timp ce studiile de impact deseori lipsesc. Acest lucru a făcut ca, în multe cazuri, să fie nevoie de adoptarea unor modificări legislative adiţionale pentru a corecta efectele neintenţionate ale ordonanţelor de urgenţă adoptate din scurt. Declaraţiile publice contradictorii cu privire la viitorul reformelor importante contribuie şi ele la un climat general de impredictibilitate a procesului de elaborare a politicilor, ceea ce afectează în mod negativ mediul de afaceri" se arată în document.

Guvern de stânga cu o treime din români în risc de sărăcie

Capacitatea sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile sociale este limitată în România, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

"Inegalităţile în privinţa veniturilor rămân printre cele mai ridicate din UE, o treime din români se confruntă cu risc de sărăcie - cel mai ridicat procent din UE. Nivelul relativ scăzut al veniturilor din taxe limitează capacitatea României de a rezolva aceste probleme fie prin redistribuire fie prin finanţarea bunurilor şi serviciilor publice. În plus, structura taxelor depinde substanţial de taxele de consum, care nu au sau au un impact redistributiv foarte redus", se arată în raport.

Salariile mari, cel mai puțin taxate

Potrivit sursei citate, în România taxarea muncii este una dintre cel mai puţin progresive din Europa, măsurată ca diferenţă între povara fiscală relativă pentru cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari. Acest fapt explică, parţial, impactul redistributiv limitat al taxelor şi sistemului de beneficii, se menţionează în documentul citat.

"Structura fiscală se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor, cu o dependenţă ridicată de taxele de consum. Procentul de taxe în PIB s-a situat la 24,9% în 2017, cea mai scăzută valoare din 1996. Aceasta reprezintă al doilea cel mai redus nivel din UE - mult sub media UE de 39,2%", se arată în raport.

Românii, cei mai puțin dornici să își plătească taxele

Pe de altă parte, procesul de conformare voluntară rămâne scăzut, având în vedere golul de venituri din TVA, definit drept diferenţa dintre TVA datorată şi TVA colectată. Aceasta reprezintă o pierdere de venituri generată de evaziune, fraudă, insolvenţe, falimente, erori administrative sau optimizări fiscale legale. Comisia Europeană aminteşte, în context, faptul că "golul" de venituri din TVA în România a fost cel mai semnificativ din UE, în 2016, reprezentând 36% din TVA datorată, comparativ cu un procent de 12% cât reprezenta media UE.

Printre provocările la adresa respectării obligaţiilor fiscale se află şi economia subterană. În România, economia nefiscalizată este estimată la 22% din totalul economiei (prognoza din 2014 pe baza metodologiei OECD), cea mai mare componentă fiind forţa de muncă neînregistrată. INS estima economia din umbră la aproximativ 21% din PIB în 2017, susţine CE.

De asemenea, munca la negru în România este la un nivel ridicat, ajungând la o cincime din forţa de muncă şi un sfert din valoarea adăugată brută în sectorul privat (conform unui raport publicat în 2018 de Comisia Europeană).

"Deşi s-au extins măsurile coercitive, numărul total de cazuri descoperite de Inspecţia Muncii este încă scăzut. Totuşi, coordonarea între inspecţia muncii şi autorităţile fiscale se îmbunătăţeşte. Măsurile preventive nu arată rezultate mulţumitoare şi ar putea beneficia de pe urma unei colaborări mai solide cu partenerii sociali", se arată în raport.

Pe de altă parte, Comisia Europeană arată că evaziunea fiscală este facilitată de utilizarea ridicată a plăţilor în numerar, în România, citând, în acest context, datele Băncii naţionale a României, potrivit cărora plăţile în numerar sunt de patru ori mai mari decât cele electronice. Doar 77% din totalul cardurilor bancare sunt active, în contextul nivelului relativ scăzut de educaţie financiară, menţionează sursa citată.

"Doar 58% din adulţii români au un cont bancar, comparativ cu 94% în economiile dezvoltate şi 63% în ţările în curs de dezvoltare. Aproximativ o treime din pensionari îşi primesc drepturile în numerar. Toate acestea facilitează extinderea economiei din umbră şi a evaziunii fiscale", se mai arată în raportul de ţară.

Sursa: Digi24.ro și Agerpres.ro