Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 - februarie 2015, scrie Mediafax.
De asemenea, raportul cuprinde recomandările Comisiei pentru cele mai vulnerabile state. "Raportul arată că facem tot posibilul pentru a fi pregătiţi şi că nu aşteptăm (declanşarea unei crize - n.r.). Deţinem, în premieră, un tablou complet în privinţa riscurilor şi a soluţiilor posibile", a declarat vicepreşedintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger.
Dintre ţările din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România şi Ungaria ar fi cele mai afectate de o întrerupere în livrările de gaze ruseşti, se arată în raport. Astfel, necesarul de gaze naturale în România ar creşte în februarie în medie cu 37% în varianta în care guvernul nu întrerupe colaborarea cu ţările vecine, iar temperaturile sunt cele obşnuite pentru luna februarie.
În lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze în România ar fi de 42% în cazul unui februarie nu prea friguros.