PROPUNERE. Ţinta de biocombustibil va scădea de la 10% la 5%
E drept, e cale lungă între propunere, lege şi aplicare. Dar Uniunea Europeană nu mai este aşa de sigură că încurajarea producţiei de biocombustibil este cea mai bună soluţie pentru protecţia mediului şi încurajarea agriculturii.
Sunt tot mai multe voci care spun că Uniunea Europeană cheltuie prea mult şi ineficient pentru susţinerea producţiei de carburanţi din plante.
Parlamentul European va dezbate săptămâna viitoare propunerea raportorului Corrine Lepage privind modificarea a două directive: cea a energiei regenerabile şi cea a calităţii carburanţilor. Ambele proiecte au ca scop plafonarea cotei biocarburanţilor la 5% din totalul consumului de carburanţi în transporturi până în 2020.
Propunerea se opune actualei ţinte de 10%, la care şi România a aderat prin Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, pentru perioada 2013-2020.
În aproape jumătate din statele Uniunii, cota de biocombustibil a depăşit deja pragul de 5%. Raportorul european aduce în atenţia Parlamentului că producţia de biocombustibil în Europa ar conduce, indirect, la despăduriri în alte zone ale lumii. Deşi contestată de industria biocombustibililor, efectele negative ale cultivării de soia, rapiţă şi alte plante pentru obţinerea de biocombustibil nu sunt de negat.
În 2008, în plin avânt al crizei financiare, un raport al Băncii Mondiale arată că folosirea biocarburanţilor a dus la creşterea cu 75% a preţurilor alimentelor. Până la acel moment, efectul cultivării excesive de plante pentru producţia de biocombustibili fusese minimalizat.
Membrii comisiei pentru mediu din Parlamentul European vor ca UE să facă o distincţie clară între biocombustibili în funcţie de eficienţa lor în reducerea emisiilor şi să se ţină seama de folosirea terenurilor. Se doreşte şi creşterea producţiei de biocombustibili din surse nealimentare, precum deşeurile.
Dacă plafonarea va fi aprobată de Parlament în plen şi de statele membre, atunci şi România va fi nevoită să facă un pas înapoi de la obiectivul de 10% pe care şi l-a fixat pentru 2020. Cultivatorii de rapiţă şi de floarea-soarelui îşi vor reduce producţia, iar asta înseamnă pierderi financiare.
Anul trecut, în condiţiile unui an agricol foarte prost, România a produs 143.000 de tone de rapiţă, de cinci ori mai puţin faţă de 2011.
Pentru această cantitate, agricultorii români au obţinut 70 de milioane de euro. Potrivit unui studiu recent, producţia de rapiţă din UE ar putea ajunge la 20,4 milioane de tone anul acesta. România, Ungaria şi Bulgaria ar avea o producţie cumulată de 1,3 milioane de tone, în creştere cu 50% faţă de 2012.
Cel mai mare producător de rapiţă, din care se obţine biodiesel, este Germania.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
