Această ordonanță de urgență stabilește cadrul legal și pentru procedura de insolvență, dar și pentru procedura de criză financiară.
Procedura de insolvență se va aplica în cazul în care primăriile, consiliile județene și consiliile locale - adică administrația publică locală - au datorii mai mari de 120 de zile sau dacă depășesc 50% din bugetul alocat, atunci, fie primăria poată să ceară intrarea în insolvență, sau firmele care au de recuperat datorii de la acea unitate administrativ-teritoarială pot și ele să ceară insolvența, cu condiția ca datoriile să reprezinte 30% din totalul datoriilor pe care le are de achitat instituția respectivă. Instanța teritorială va desemna un administrator judiciar.
Acesta, împreună cu reprezentanții de la Direcția de Finanțe Publice pun la punct procesul de redresare economică a unității administrativ-teritoriale.
Pe parcurul acestui proces, când se află în procedura de insolvență, primăria nu poate să facă alte cheltuieli decât cele esențiale – cum ar fi contractele de deszăpezire, nu poate să demareze noi proiecte cu bani de la buget, nu se mai pune problema pentru proiecte precum modernizări, achiziționarea de mobilier nou, sau de mașini noi.
Totodată, în procedura de insolvență nu se pot face noi angajări. Această procedută poate dura maximum trei ani de zile, iar, odată ieșite din procedura din insolvență, ele intră automat în procedura de criză financiară și, abia după ce fac dovada că timp de șase luni de zile nu au acumulat alte datorii, atunci scapă de orice fel de problemă.
În proiectul de ordonanță de urgență se specifică condiția arieratelor impusă în acordul cu FMI: primăriile și consiliile județene pot să-și reducă nivelul arieratelor cu 85%, până când se încheie acest acord pe care România îl are cu Fondul Monetar Internațional, adică până la 30 iunie.
Deja s-a deschis o linie de credit suplimentată la Ministerul Finanțelor Publice, iar acest minister pune la dispoziție 800.000 milioane de lei tuturor administrațiilor locale ca să-și achite aceste datorii.
Cu toate acestea, în aprilie, arieratele primăriilor și consiliilor județene se ridicau la 750.000 milioane de lei, așadar există posibilitatea să mai rămână unități administrativ-teritoriale care să aibă arierate ce depășesc 15% din buget și tocmai acestea sunt vizate de procedurile de criză financiară și de insolvență.