Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în acest an cât şi anul următor, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", transmite Agerpres. Dacă în luna aprilie FMI estima că România va înregistra în 2020 o contracţie de 5%, conform noilor previziuni economia românească ar urma să înregistreze o contracţie de 4,8% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra o creștere de 4,6%, peste cifra de 3,9% avansată în primăvară.
Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care săptămâna trecută prognoza că România va înregistra o scădere de 5,7% în 2020. În schimb, pentru anul viitor, Banca Mondială estimează că economia va înregistra o relansare de 4,9%.
Totodată, FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,3% din PIB, în condiţiile în care în primăvară prognoza un deficit de cont curent de 5,5% din PIB. Anul următor, nivelul deficitului de cont curent se va reduce până la 4,5% din PIB, mai bine decât reducerea până la 4,7% din PIB pe care o preconiza în aprilie.
Noile estimări ale FMI sunt mai optimiste şi în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, care ar urma să crească de la 3,9% în 2019 până la 7,9% în 2020, semnificativ mai puţin faţă de avansul până la 10,1% cât estima în aprilie. În schimb, previziunile pentru 2021, când rata şomajului ar urma să se reducă până la 6%, au rămas nemodificate.
Economia mondială ar urma să se diminueze anul acesta cu 4,4%
La nivel global, FMI se aşteaptă la o contracţie de 4,4% în 2020, mai mică decât cea de 4,9% inclusă în raportul World Economic Outlook Update publicat în luna iunie.
"Revizuirea reflectă evoluţiile peste aşteptări din trimestrul al doilea, în principal în economiile avansate, unde activitatea a început să se îmbunătăţească mai repede decât ne aşteptam, după ce restricţiile au început să fie eliminate în mai şi iunie precum şi indiciile care arată o revenire solidă în trimestrul al treilea", subliniază FMI.
Pentru 2021, FMI mizează pe o revenire a economiei mondiale care ar urma să înregistreze un avans de 5,2%, uşor mai puţin faţă de avansul de 5,4% previzionat în iunie.
Recesiunea așteptată în SUA este mai mică, PIB-ul urmând să se diminueze cu 4,3%, față de estimarea de contracție precedentă de 8%.
PIB-ul Zonei Euro este estimat să scadă cu 8,3% în 2020, de la estimarea precedentă de 10,2%.
Și prognoza privind economia Regatului Unit a fost puțin îmbunătățită, la o scădere de 9,8% a PIB în 2020, de la precedentul procent de 10,2%.
Economia Chinei ar urma să se relanseze mai repede decât se estima anterior, la 1,9%, de la 1%.
Fondul spune că aceste schimbări se datorează unei scăderi “într-o oarecare măsură mai puțin grave” în trimestrul aprilie-iunie, și unei recuperări mai puternice decât se aștepta pentru iulie-septembrie.
Însă, FMI și-a revizuit în jos previziunile pentru piețele emergente (fără a lua în considerare China). Acestea urmează să scadă cu 5,7% anul acesta, mai rău decât prognoza de 5% de acum patru luni.
"Scenariul de bază pleacă de la ipoteza că păstrarea distanţei sociale va continua şi în 2021 dar va dispărea treptat în timp pe măsură ce se extinde acoperirea cu vaccinuri şi se îmbunătăţesc tratamentele", susţine FMI.
Cu toate acestea, instituţia financiară internaţională avertizează că riscurile la adresa scenariului de bază sunt "neobişnuit de mari". Prognoza FMI se bazează pe factori de sănătate publică şi economice care sunt în mod inerent dificil de prognozat. O primă sursă de incertitudine este legată de direcţia pandemiei şi a răspunsului în materie de sănătate publică, precum şi a întreruperilor provocate activităţii economice interne, în special sectoarelor cu un contact fizic intens. O altă sursă de incertitudine are legătură cu amploarea efectelor globale provocate de cererea slabă, turismul redus şi remitenţele scăzute, susţine FMI.
FMI avertizează de “polarizarea” piețelor forței de muncă
Deși și-a revizuit în sus prognozele de creștere, FMI este foarte îngrijorat de pagubele cauzate de COVID-19.
Economistul-șef al Fondului, Gita Gopinath, scrie că economia globală va trebui să facă față “unei reveniri lungi, neuniforme și nesigure”, potrivit The Guardian.
Într-o postare pe blog, ea avertizează că piețele forței de muncă devin “mai polarizate” din cauza pandemiei.
Aceasta din cauză că muncitorii mai săraci, femei și tinerii au fost loviți cel mai tare de către criza economică:
„Ca rezultat a relaxării restricțiilor și a lansării rapide a politicii de sprijin la o scară fără precedent de către băncile centrale și guvernele din lume, economia globală revine de pe fundul colapsului său din prima jumătate a anului. Rata angajărilor a revenit parțial după ce a fost în cădere la apogeul crizei.
Criza este însă departe de a se fi terminat. Ocuparea forței de muncă rămâne mult sub nivelurile pre-pandemie iar piața forței de muncă a devenit mai polarizată, angajații cu venit minim, tinerii și femeile fiind loviți mai tare. Cei săraci devin mai săraci, cu aproape 90 de milioane de oameni urmând să intre în categoria de deprivare extremă în acest an. Revenirea din această calamitate va fi probabil lungă, neuniformă și foarte nesigură. Este esențial ca politicile de sprijin fiscal și monetar să nu fie retrase prematur, în măsura în care se va putea”.
Gopinath adaugă că pandemia va avea un impact “sever” asupra eforturilor de a ridica nivelurile de trai la nivel mondial:
„Criza va lăsa cel mai probabil cicatrici pe termen mediu în vreme ce piețele forței de muncă se vindecă, investițiile sunt reținute de către incertitudine și probleme ale foaiei de bilanț, iar pierderea școlarizării afectează capitalul uman.
După revenirea din 2021, creșterea globală este așteptată să încetinească gradual cu aproape 3,5% pe termen mediu. Pierderea cumulativă a producției în relație cu calea proiectată din perioada pre-pandemie este estimată să crească de la 11 trilioane în perioada 2020-2021 la 28 de trilioane în perioada 2020-2025. Aceasta reprezintă un regres sever a procesului de îmbunătățire a nivelului de trai la toate grupele de state”.
În perioada 12-18 octombrie la Washington vor avea loc reuniunile de toamnă ale FMI şi ale Băncii Mondiale, care în acest an vor avea un format virtual din cauza pandemiei de coronavirus.
Editor : Alexandru Costea
