Profit făcut în România, trimis peste hotare

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Deşi iau mai puţini bani de la bănci, firmele patronate de români par să iasă câştigătoare în lupta cu cele deţinute de străini în ceea ce priveşte profitul, arată datele analizate de BNR.

„Când ne uităm la cine face profituri şi pierderi, în ţară, pe ultimii 10 ani, firmele româneşti, neaoşe, fac profituri cu vreo 30% mai mari decât celelalte,” spune Florin Neagu, director în cadrul BNR.

Pierderile pe hârtie pot fi însă profituri în realitate.

„Între 2008 şi 2014, profitul reinvestit a fost negativ, deci practic acela a fost într-adevăr profit făcut în România şi scos din ţară,” explică Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

Datele BNR arată că, în 2011, s-au scos din ţară cei mai mulţi bani: peste 2 miliarde de euro. Asta în vreme ce, înainte de criză, firmele patronate de străini investiseră profituri de aproape 10 miliarde de euro. Abia începând din 2015 profitul făcut în România a fost reinvestit aici.

Specialiştii în fiscalitate explică şi cum pot pleca banii făcuţi în România peste graniţe: cea mai folosită tactică e cea în care subsidiara din România cumpără, la suprapreţ, servicii sau produse de la firma-mamă din străinătate.

„Societatea din România primeşte facturi de achiziţii cu sume foarte mari, aproape chiar de preţul de revânzare, astfel încât pe teritoriul României fie se realizează o pierdere, fie un profit minuscul, nesemnificativ. Profiturile ajung în locurile de rezidenţă ale societăţilor mamă sau în aşa-zisele paradisuri fiscale,” precizează Adrian Benţa, specialist fiscal.

Aceeaşi schemă poate fi folosită şi de patronii români, nu doar de străini. Problema e generală în lume. În plin scandal al Dosarelor Panama, comisarul european Pierre Moscovici propune schimbarea modului în care sunt taxate firmele care îşi trimit profiturile peste hotare.

„Este vital ca o companie multinaţională să-şi plătească impozitele acolo unde face profit, acolo unde face bani. E nevoie de o taxare a capitalului care iese către ţara care are impozite foarte mici,” spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri europene.

Probleme sunt şi la nivel de control. Un raport al Curţii de Conturi asupra activităţii ANAF în perioada 2012-2014 semnalează deficienţe în modul în care inspectorii antifraudă au verificat tranzacţiile marilor companii.