Primăriile patriei rămân fără bani de salarii. Administraţiile locale au avut liber de la Bucureşti să-şi stabilească lefurile cum vor şi au făcut majorări fără să ţină cont că nu au de fapt bani. Asta e mentalitatea prin edili. Acum, rămaşi fără bani, primarii cer ajutor de la Guvern să le facă alocări suplimentare ca să-şi acopere salariile.
Minunea salariilor majorate a ţinut doar trei luni pentru angajaţii din 70 de primării din Dolj. Bucuroşi că legea le permite să-şi mărească lefurile, mulţi dintre aleşii locali chiar au dublat salariile. Iar din octombrie riscul e ca acea dublare să dea zero, pentru că rămân fără bani. În această situaţie e primăria din comuna Terpezița.
„Anterior aplicării acestei legi, fondul de salarii era de 42.761 lei, iar după creşterea salarială fondul de salarii a ajuns la 56.798 lei. (Reporter: Pentru cât timp mai aveţi bani?) Mai avem bani pentru o lună”, spune Mariana Sălan, reprezentant al Primăriei Terpeziţa.
„Dacă şi-au mărit salariile şi nu au de unde să ia, să fie sănătoşi”, este reacția unui localnic.
La începutul anului, şi primăria Mischii din Dolj a calculat un buget de aproape 2,7 milioane de lei. 53.000 de lei trebuiau să ajungă pentru plata lefurilor până la finalul anului. Calculele s-au schimbat însă de la 1 iulie, când toate salariile au fost majorate iar cheltuielile de personal au crescut cu 20 la sută.
„Încercăm să facem efortul să redistribuim acolo unde ne rămân bani la nivelul trimestrului IV de la cheltuielile celelalte care poate nu le realizăm, să le redistribuim ca să putem plăti salariile. Încercăm, totodată, să punem accent şi pe încasarea în totalitate a veniturilor”, spune Elena Paula Nicola, contabil la Primaria Mischii.
Primăriile fac adrese către Ministerul Finanţelor pentru a li se aloca mai mulţi bani. Într-un an cu o creştere economică foarte mare, administraţiile locale au ajuns în situaţia întâlnită prin anii 2010-2011, când bugetul public avea mari probleme cu acoperirea cheltuielilor. Acum însă e vorba de risipă.
„Sunt salarii care s-au mărit poate şi cu 30, poate şi cu 50% pentru că... ce să vă spun, legea a permis, de exemplu, şi la primar şi la Consiliul Local şi de gradul 1 şi de gradul 2 şi de 3 diferenţial şi toţi primarii şi toate consiliile locale s-au dus spre maxim. Şi era normal să fie aşa. Din cauza asta n-a avut resursa financiară să asigure banii pe ultimele 3-4 luni”, spune Florea Grigorescu, preşedintele Asociaţiei Comunelor din Dolj.
În primele şapte luni ale anului, cheltuielile de personal ale administraţiilor locale au ajuns la aproape 19 miliarde de lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea este de 30%. În teritoriu se concentrează de fapt explozia cheltuielilor de personal. De pildă, în administraţia centrală, creşterea cheltuielilor cu funcţionarii este de 7,6% între ianuarie şi iulie.
La rectificarea bugetară decisă recent, administraţiile din ţară au primit în plus aproape 2 miliarde de lei. Tocmai pentru că ce aveau programat la început de an nu mai ajunge. Iar majorarea salariilor peste măsură este una dintre cauze.
În România există aproape 3.200 de primării. Un număr uriaş, însă o reformare a administraţiei locale, care ar duce la o comasare şi implicit la o reducere a cheltuielilor, este ignorată de decidenţii politici pentru că nu este în interesul lor electoral.