Pentru a reuşi să stimuleze economia, statul are nevoie în buget de bani. Iar banii vin din taxele şi impozitele aplicate românilor, fie ei angajaţi sau angajatori. Poate cea mai mare provocare a anului 2015 este încurajarea creşterii numărului de locuri de muncă.
„În 1989, 1990 aveam trei-patru salariaţi la un pensionar, acum sunt mai puţini salariaţi decât numărul de pensionari, asta e problema majoră. Prea puţini contribuabili versus numărul de beneficiari”, arată Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Guvernul speră ca numărul românilor fără loc de muncă să scadă cu cel puţin 20 de mii de persoane şi preconizează o rată a şomajului de 5,1%, faţă de 5,3% cât a fost în 2014. Iar o soluţie ar fi mai multe lucrări de infrastructură. Acestea ar aduce locuri de muncă, dar şi creşterea consumului de materiale de construcţii.
Suntem în continuare printre codaşii Europei în privinţa infrastructurii. Avem 670 de kilometri de autostradă, iar anul acesta sunt programaţi să se deschidă circulaţiei doar 17 km în plus.
„Peste tot pe unde s-a dezvoltat o bucăţică de autostradă, s-au dezvoltat industrii de tot felul care pun în valoare comunităţile locale”, subliniază Radu Dinescu, preşedinte UNTRR.
În 2015 autorităţile au prevăzut în buget cu 8 miliarde de lei în plus pentru investiţii faţă de anul trecut, când fondurile au fost tăiate de Guvern pentru a putea plăti pensiile şI salariile.
Veniturile populaţiei sunt şi ele o altă provocare pentru economia noului an. Românii au încă salariii prea mici pentru a consuma cât ar avea nevoie economia, iar băncile au rămas prudente în creditare.
Deşi Banca Naţională a redus anul trecut în cinci etape dobânda de referinţă, care a ajuns la un minim istoric, băncile nu s-au grăbit prea mult să reducă dobânzile. Dacă ar face acest lucru acum, în 2015, românii s-ar împrumuta mai mult şi astfel ar creşte şi consumul. Iar odată cu el şi economia ar merge mai bine.
2015 este şi ultimul an în care mai pot fi absorbite fonduri europene din exercițiul financiar 2007-2013, iar proiectele neterminate pot însemna bani dați înapoi la Bruxelles. Rata de absorbţie curentă a fondurilor a ajuns la 52 %. Banii care nu sunt atraşi pot fi consideraţi bani pierduţi.
Evoluţie a ratei şomajului
Rata şomajului:
- 2014: 5,3% - 485.000 şomeri
- țintă 2015: 5,1% - 465.000 şomeri
Cheltuieli de investiţii:
2013 - 31,61 mld. lei 4,9% din PIB
2014 - 36,14 mld. lei 5,4% din PIB
2015 - 44,76 mld. lei 6,3% din PIB
Dobânda de referinţă
în 2014:
5 nov. - 2,75
1 oct. - 3,00
5 aug. - 3,25
5 feb. - 3,50
9 ian. - 3,75
Dobânzile băncilor
- credite ipotecare în lei: 5%
- credite de consum în lei: 9%