Prețurile care nu au simțit scăderea TVA
Inflaţia e calculată pe un coş de produse cu date strânse din câteva sute de locuri. Dar se observă că au fost întregi categorii de produse la care reducerea de TVA nu s-a simţit. Tva-ul de 20% trebuia să se vadă la servicii şi la mărfurile nealimentare. Acestea din urmă au scăzut mai mult, dar de fapt e efectul mai mare a reducerii preţurilor la carburanţi. Alimentele le scoatem deocamdată din discuţie pentru că ele au taxa scăzută din iunie, se mişcă pe efecte sezoniere, ne concentrăm pe efectul relaxării fiscale.
Vinul şi berea au scăderi la jumătate sau o treime faţă de cât ar fi trebuit să scadă preţurile după ce a dispărut o şesime din taxă. Am început cu ele pentru că aşa erau în lista INS, între alimente şi mărfuri nealimentare... nu pentru că am avea vreo preferinţă.
La detergenţi se vede ceva mai puternic, un doi la sută. Autoturismele şi piesele, aici e mare discuţie. Când se făceau calcule despre imapctul reducerii TVA la 20% se dădea exemplul maşinilor la care ar fi trebuit să fie un impact major fiind vorba de achiziţii de zeci de mii de euro. Iată că a ieşit o scădere puţin mai mare de unu la sută, faţă de 3,2% cât ar fi trebuit să dispară din preţ după reducerea taxei. Medicamentele s-au scumpit.
În zona serviciilor impactul este şi mai mic. Modificări de fracţiuni de procent. De fapt multe din aceste variaţii sunt obişnuite, nu au legătură cu schimbarea de taxare.
Concluzia este că tăierea de TVA de la 1 ianuarie s-a transmis foatre puţin către consumator. ING estima că doar o treime din efect s-a materializat. Așteptarea băncii era că 65% să se transfere către consumator, după experienţa din vara când s-a dus puternic la alimente, 85%.
De data asta a fost mai subţire pentru că avem cerere în creştere. Şi multe preţuri cresc de fapt, cum spunea şi guvernatorul Isărescu săptămâna trecută. De aceea şi rata anuală a inflației e diferită de estimări. E în recuperare mai mare, vom intră mai repede în zona de plus şi după aia va urca. Din perspectiva strictă a consumatorului reducerea TVA-ului de la 24 la 20% e insesizabilă. Şi chiar acolo unde a fost ceva, va dispărea rapid. Desigur, banii au fost păstraţi de firme... de comercianţii... poate au mai oferit ceva şi pe lângă, mai departe deşi e slabă speranţa. Nu e puţin lucru, creşte profitabilitatea...dar poate că în loc de TVA mai bine se reducea puţintel CAS-ul şi atunci efectul era mai bun pentru companii. Pentru că se ducea peste tot nu doar în comerţ. Acum PSD şi PNL au în plan diverse scenarii de reducerea a CAS, că oferte electorale, dar se adună prea mult, pentru că statul ar trebui să mai renunţe la nişte venituri, pe lângă cele deja cedate economiei şi cele programate. Pentru că mai avem o scădere de un punct procentual a TVA la 1 ianuarie 2017.
Reducerea de taxă îşi pierde din efect când deja se observă că există un excedent de cerere. Acesta face că inflaţia să urce mai repede decât era aşteptat. Iar excedentul de cerere este alimentat şi de gălăgia aia de bani care domneşte în piaţa monetară şi care a făcut ca indicii ROBOR să ajungă la minime istorice, cel la 3 luni fiind pe la 0,8%. În condiţiile în care lucrurile se mişcă repede, BNR trebuie să restrângă surplusul de lichiditate. Înseamnă creșteri de dobânzi, rate mai mari... dar și cu banii e la fel ... ce e mult strică... mecanismele economiei. Oricum și în acest scenariu încă sunt și alte efecte. Creșterea randamentelor în România se va resimți inclusiv în costurile de finanţare a statului, acestea vor deveni mai atractive pentru străini, care la intrare vin prin curs. Leul se poate aprecia puternic. Trebuie găsită o justă măsură. Dar e clar din cum se mişcă inflaţia că e nevoie de schimbare. Şi salarii mărite şi exces de lichiditate şi dobânzi mici. Prea multă încurajare a consumului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
