50 de miliarde de dolari vor plăti în total giganţii financiari de pe Wall Street ca să blocheze investigaţiile autorităţilor americane care vor să afle dacă băncile sunt vinovate pentru criză. Toată lumea ştie că da, sunt vinovate şi că, prin achitarea acestor bani pentru încheierea anchetelor pe cale amiabilă, băncile practic recunosc asta. De fapt, tot ce vor băncile este ca autorităţile să nu îşi mai bage nasul în unele activităţi şi tranzacţii de pe urma cărora au câştigat şi vor mai câştiga mult mai mult decât cele 50 de miliarde.
Totalul de 50 de miliarde de dolari este rezultatul unei calcul pe care avocaţii unei bănci, citaţi de New York Times, l-au făcut pentru a determina cât va plăti întreg sistemul bancar american pentru lăcomia care a provocat criza economică mondială. Este o ecuaţie în care principala cunoscută este înţelegerea amiabilă de 13 miliarde de dolari la care au ajuns JPMorgan şi guvernul american în noiembrie.
În această perioadă, efectuarea unor astfel de calcule consumă foarte mult timp şi energie în birourile şi sălile de şedinţe ale băncilor din Statele Unite, afirmă persoane apropiate situaţiei, citate de New York Times. Închiderea investigaţiilor prin plata acestor bani ar însemna ştergerea cu buretele a aproximativ jumătate din profitul anual obţinut în 2012. Ceea ce nu înseamă un efort chiar atât de mare câtă vreme băncile vor rămâne pe profit, o parte din el obţinut chiar în urma unor activităţi precum cele care au provocat Marea Recesiune a ultimilor ani.
De cealaltă parte, autorităţile financiare americane sunt presate de opinia publică şi de politicieni să facă băncile să plătească pentru rolul jucat în criza ipotecară. Instituţiile financiare sunt acuzate că au indus în eroare investitorii care au cumpărat obligaţiuni ipotecare toxice înainte de criză.
Analiza întocmită de avocaţi arată că Bank of America ar putea plăti 11,7 miliarde de dolari într-un acord amiabil cu statul, la care s-ar adăuga 5 miliarde de dolari despăgubiri pentru clienţi
Costurile totale ale Morgan Stanley s-ar putea ridica la 3 miliarde de dolari, în timp ce Goldman Sachs ar putea ajunge la circa 3,4 miliarde de dolari.
Royal Bank of Scotland, la care statul britanic este în continuare acţionar majoritar, ar putea avea o notă de plată de 10 miliarde de dolari, în timp ce pentru Citigroup costurile ar ajunge la 1 miliard de dolari.
Unele dintre cele 16 bănci analizate ar putea decide însă să nu încheie înţelegeri amiabile cu autorităţile, iar altele ar putea încerca să obţină condiţii mai bune. În orice caz, băncile au anticipat din timp probleme cu autorităţile, aşa că au pus bani deoparte.
Business Club