POVESTEA BECHTEL, FĂRĂ SFÂRŞIT. Corpul de control al premierului va verifica acest contract
Actualizare 13:00: Inspectorii corpului de control al prim-ministrului vor să găsească portițe de ieșire din acest contract pe care statul l-a semnat cu Bechtel în 2003. Până la această oră nu a fost făcut un anunț cu privire la rezilierea contractului, aceasta ar fi a doua amânare în acest an.
Surse guvernamentale au spus pentru Digi24 că Bechtel a refuzat despăgubirile propuse de autoritățile române. Se pare că, într-o primă fază, propunerea ar fi fost de câteva zeci de milioane de euro, în timp ce americanii au cerut restul de bani din acest contract, adică aproape un miliard de euro.
ACTUALIZARE 11.00. Corpul de control va verifica clauzele acestui contract şi de ce acest contract nu poate fi reziliat.
Partea americană nu este de acord cu cuantumul despăgubirilor. Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta spunea că este vorba despre câteva milioane de euro, dar nu a avansat o cifră exact.
Anterior, se avansase cifra de un miliard de euro, infirmată însă, pe parcurs, de premier şi de ministrul Dan Şova.
Dan Șova, deranjat de insistențele reporterilor Digi24
Ministrul delegat pentru marile proiecte de infrastructură, Dan Șova, a spus că a fost deranjat de insistențele reporterilor Digi24, care au încercat ieri toată ziua să ia legătura cu el și să afle detalii despre mersul negocierilor pentru rezilierea contractului cu Bechtel.
Abia astăzi Dan Șova a răspuns reporterilor Digi24 și a spus că nu va da niciun fel de detaliu despre aceste negocieri pentru că a fost deranjat de insistențele noastre. Însă insistențele reporterilor sunt justificate pentru că nu este prima dată când rezilierea contractului poate fi amânată. Dan Șova spunea la sfârșitul lunii marite că dorește rezilierea contractului cu Bechtel, poate unul dintre cele mai păguboase contracte pe care statul le-a încheiat. Acest contract a costat 1,5 miliarde de euro până acum, termenul inițial pentru reziliere a fost în data de 30 aprilie, însă a fost decalat din vina consultantului, care nu și-a terminat raportul la timp, susținea atunci ministrul delegat.
Și premierul Victor Ponta anunțase pentru astăzi rezilierea acestui contract și spunea că avem de dat câteva milioane de euro despăgubiri americanilor de la Bechtel, însă s-a eschivat în a ne oferi o cifră exactă.
Acesta este și motivul pentru care nu se reușește rezilierea acestui contract pentru că autoritățile române nu reușesc să ajungă la un consens cu Bechtel în ceea ce privește despăgubirile pe care aceștia ar trebui să le primească.
Povestea Bechtel a început oficial în 2003
Ar fi trebuit să fie prima autostradă care să lege România de Ungaria. Însă la un deceniu de la semnarea contractului cu Bechtel sunt gata doar 52 din cei 415 kilometri ai Autostrăzii Transilvania. Acum, Guvernul vrea să scape de cei de la Bechtel. Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, a declarat că astăzi ar urma să fie reziliat contractul. Nu este însă exclus ca nici acum negocierile cu americanii să nu se încheie.
Decembrie 2003. În pline negocieri pentru aderarea României la NATO, Compania de Drumuri încredinţează americanilor de la Bechtel, fără licitaţie, un contract de 2,2 miliarde de euro pentru construcţia a 415 kilometri de autostradă între Braşov şi Borş. Contractul este unul încheiat pe genunchi şi are multe clauze interpretabile şi în defavoarea statului român.
Lucrările la autostradă încep în iunie 2004. Bechtel nu s-a spetit însă cu munca, mai ales că noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a cerut renegocierea contractului. 2005, a fost primul an în care utilajele au stat degeaba pe şantiere. O nouă înţelegere a fost semnată în februarie 2006, iar lucrările au fost reluate patru luni mai târziu. În urma renegocierii contractului s-a făcut o economie de 126 milioane euro, după ce s-a decis că Bechel nu se va mai ocupa şi de proiectarea autostrăzii.
Citiţi şi
Pe 1 decembrie 2009 sunt inaguraţi cu fast primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda şi Gilău, aproape un an mai târziu americanii mai termină 10 kilometri din acelaşi tronson şi contină să lucreze, la turaţie mică, pe cei 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş.
Contractul a fost renegociat în 2011
O doua renegociere a contractului cu Bechtel are loc în august 2011. În scaunul de ministru al transporturilor se afla la acea dată Anca Boagiu. În urma discuţiilor, americanii renunţă la construcţia a şase tronsoane de şosea şi acceptă un cost de aproape 7 milioane de euro pe kilometru pentru finalizarea lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău - Borş.
Actualul guvern, condus de Victor Ponta, vrea rezilierea contractului. Asta va mai scoate alte milioane de euro din visteria statului, scumpind şi mai mult proiectul. În cei 10 ani scurşi de la semnarea contractului, statul a cheltuit aproape 1,5 miliarde de euro pentru doar 86 de kilometri de şosea, din care 52 daţi în circulaţie.
Am ajuns să plătim şi 25 de milioane de euro pentru un kilometru de autostradă. Americanii au fost cei care au ales traseul viitorului drum de mare viteză. Autorităţile române nu au avut niciun cuvânt de spun nici în privinţa cantităţilor de materiale necesare construcţiei, nici în privinţa preţului la care erau achiziţionate.
Aşa au încasat americanii peste 1,3 miliarde de euro în cei 10 ani de contract. Scump ne-au costat şi exproprierile, relocările de utilităţi şi descărcările arheologice. Lucrările la autostradă au mers greu şi pentru că statul nu a achitat la timp facturile către Bechtel.
Stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania
Şoferii care intră în ţară pe la Vama Borş ar trebui să dea de astfalt ca în palmă. Suprinză însă, aici nici măcar n-au început lucrările la drumul de mare viteză. Abia la Chiribiș, la peste 50 de kilometri distanţă, găseşti scheletul unui pod neterminat. Nici urmă, însă, de muncitori sau de utilaje.
Pe 25 de kilometri s-au efectuat lucrări de excavare și aliniament, s-au turnat pilele viaductului de la Dolea-Valea Calului plus alte trei rânduri de pile pentru viitoarele poduri, patru podețe și două pasaje de traversare în zona campusului de la Chiribiș și alte șase șiruri de pile pentru viitoarele pasaje între Chiribiș și Borș. Acum, pe vechiul șantier, doar un câine și câțiva paznici mai supraveghează utilajele.
Foștii angajați ai Bechtel spun că lucrările au fost începute și oprite de mai multe ori, iar oamenii angajați și concediați.
„Din 2007 a fost o perioadă de dezvoltare vizavi de lucrări. În 2010 au început deja trecerea în somaj tehnic a peste 70-80% dintre angajați”, spune Viorel Sturz, fost angajat al companiei Bechtel.
De la Borș la Suplacu de Barcău, pe 64 de kilometri, nu s-a turnat niciun metru de asfalt.
Viaductul de la Suplacu de Barcău, considerat una dintre cele mai importante și interesante lucrări de artă de la autostrada A3 este și el realizat doar în proporție de 90%, partea de sus nefiind încă asfaltă.
Abia la Gilău, în județul Cluj, adica după peste 100 kilometri, îți mai aduci aminte de autostrada. Aici încep cei 52 de kilometri de asfalt terminați de Bechtel.
Acesta este primul tronson din Autostrada Transilvania care a fost inaugurat la 1 decembrie 2009. În total, a costat 500 de milioane de euro. Un an mai târziu alți 10 kilometri au fost inaugurați: tronsonul cuprins între Câmpia Turzii și Turda. De aici până la Brașov sunt aproape 200 de kilometri pe care nu s-a făcut absolut nimic.
În apropierea localității Cristian ar urma să se termine Autostrada Transilvania. Deocamdată nu s-a stabilit care va fi soluția tehnică adoptată de constructori. În județul Brașov nu s-a făcut organizare de șantier, nu s-au angajat oameni pentru această lucrare, iar exproprierile de teren necesar pentru construcția autostrăzii nu au fost gata.
În Ungaria se construiește ultimul tronson către granița cu România
Ungaria a început să-și construiască rețeaua de autăstrăzi la începutul anilor 60, în schimb, progresul semnificativ s-a realizat după căderea comunismului. Spre exemplu, între 2009 și 2013, țara vecină a inaugurat 500 de kilometri de autostrăzi, iar la Mako este șantierul ultimului tronson de autostradă care va lega M5 de granița cu România.
Autostrada M5, care leagă Budapesta de sud-estul Ungariei, a ajuns la granița cu Serbia în 2006, spre România s-a avansat doar până în 2011, când a fost inaugurat ultimul tronson, între Szeged și Mako, lung de 31 de kilometri, iar în aprilie anul acesta a fost piatra de temelie pentru ultimul sector de 20 de kilometri, care ajunge până la granița noastră și care ar trebui să se lege de sistemul nostru de autostrăzi.
Legat de calitatea lucrărilor, acest tronson între Mako și Szeged, inaugurat în aprilie 2011, încă arată ca la terminarea lucrărilor. Spre comparație, tronsonul de 30 de kilometri dintre timișoara și Arad, inaugurat la sfârșitul anului 2011, a suferit deja mai multe rânduri de reparații.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
