Povara creditelor în valută. Cum au acţionat Ungaria, Croaţia şi Bulgaria în favoarea celor împrumutaţi

Devalorizarea monedelor naţionale în raport cu euro, dolarul şi francul elveţian a creat probleme nu doar în România, ci şi în Ungaria, Bulgaria şi Croaţia. Cei mai afectaţi sunt cei care au credite imobiliare sau ipotecare în valută şi care au rate din ce în ce mai mari de plătit. În cele trei ţări, statul a intervenit pentru a ajuta populaţia îndatorată, scrie publicaţia economică Bloomberg.

Maghiarii au îngheţat rata de schimb la credite. În 2011, Parlamentul de la Budapesta a aprobat un program prin care cei care aveau credite în monedă străină au putut rambursa integral datoriile la o paritate de 180 de forinţi pentru un franc elveţian, faţă de 255 cât era rata de schimb şi de 250 de forinţi pentru un euro, faţă de 314. Programul a fost valabil câteva luni, perioadă în care băncile au pierdut 1,7 miliarde de dolari.

În prezent, în Ungaria este valabil un alt mecanism de protecţie pentru cei îndatoraţi în valută. Pe o perioadă de cinci ani, ei pot plăti ratele la un curs de schimb preferenţial. Diferenţa faţă de cursul zilei va fi achitată după cei cinci ani, cu o dobândă mai mică.

În Croaţia, justiţia a forţat băncile să transforme creditele în franci elveţieni în împrumuturi în monedă locală şi să impună dobânzi fixe. O instanţă de judecată a decis că băncile şi-au înşelat clienţii atunci când nu le-au prezentat riscurile unei deprecieri accelerate a monedei naţionale.

Din 2008 până în 2011, kuna, moneda croată, s-a depreciat cu 40% faţă de francul elveţian, aşa că dobânzile pentru debitori au crescut în medie cu 50% şi mulţi croaţi nu şi-au mai putut plăti ratele.

Şi în Bulgaria sunt probleme cu creditele ipotecare luate în valută. Tot ceea ce a putut face statul pentru creditori, până acum, a fost să elimine taxa de rambursare anticipată a creditelor, care în unele cazuri ajungea la 5% din valoarea împrumutului.