Din 2017 însă, maşinile diesel vor fi testate în condiţii reale de drum, astfel încât să nu mai existe îndoieli că performanţele din cartea tehnică sunt false.
Uniunea Europeană merge pe soluţia de compromis. Experţi din toate cele 28 de state membre au ajuns la un acord de principiu pentru implementarea testelor auto în condiţii reale de drum începând din septembrie 2017. Maşinile diesel vor fi testate atât în laborator cât şi pe stradă, dar producătorilor auto li se acordă timp pentru a se conforma normelor de poluare.
Din 2017, modelele proaspăt lansate vor putea depăşi limitele legale de emisii de oxizi de azot cu 110%, vor putea polua astfel de peste două ori mai mult în condiţii de trafic decât este prevăzut în norme.
Doi ani mai târziu, din septembrie 2019, regula se va aplica nu doar modelelor noi, ci şi modelelor vechi venite cu îmbunătăţiri. Abia din 2020 se vor înăspri cerinţele. Noile modele vor putea depăşi în trafic limitele admise cu doar 50%, iar un an mai târziu toate automobilele vor trebui să respecte această marjă. Comisia Europeană voia iniţial să fie interzise din 2017 maşinile care depăşesc limita legală de emisii de oxizi de azot cu 60%, pentru ca mai apoi din 2019 să coboare pragul la 20%. Concesia însă ascunde în spate nivelul real de poluare de pe drumurile europene.
Testele făcute doar în laborator au dat mână liberă producătorilor să găsească diverse trucuri pentru a reduce emisiile la certificare. Comisia Europeană a recunoscut că în condiţii reale de drum, maşinile poluează în medie de patru ori mai mult decât arată rezultatele de laborator. Însă propunerile comisiei au fost redesenate de reprezentanţii statelor membre UE din Comitetul Tehnic pentru Automobile. Lobby puternic pentru înmuierea cerinţelor de mediu au făcut Germania, Spania, Franţa şi Marea Britanie, de altfel ţările cu cele mai puternice industrii auto de pe continent. Potrivit Corporate Europe Observatory, grupurile auto au investit anul trecut 18 milioane de euro în lobby la Bruxelles.
Totuşi, o măsură prea drastica ar fi putut afecta cu adevărat industria auto de pe continent şi tocmai ţările vazute ca motoare economice ale Europei ar fi avut de suferit. Totuşi organizaţiile de mediu, precum Greenpeace, văd concesiile ca pe un mod de a recompensa trişorii. La celălalt capăt al spectrumului, asociaţia germană a producătorilor auto spune că noua metodă de testare e o provocare tehnică şi economică mare pentru producători şi pentru furnizori. Aici intră şi industria românească de subansamble. Şi e nevoie de timp pentur adaptare la noile cerinţe.