Anul trecut creșterea economică nu a fost de 0,3%, ci de 0,7%. Și, ca sa nu uităm, acel 0,3% dinainte era tot o cifra corectată, căci la primele date semnalate, creșterea pe 2012 a fost anunțata inițial la 0,2%.
Problema cu această creștere economică este că e obținută din vârful pixului, prin schimbarea metodologiei. S-a schimbat anul de raportare de la 2005 la 2010, căci la Statistică se lucrează pe sistem cincinal. Valoarea nominală a PIB-ului, cu toată această creștere, a rămas aproape neschimbată - 587 de miliarde de lei, adică un 133 de miliarde de euro. Creșterea economică a venit doar din raportarea la un an 2010 mai prost, un an de recesiune, față de 2005, care era referința înainte.
Pentru populaţie însă, creşterea economică peste aşteptări nu aduce niciun avantaj, pentru moment, spun specialiştii în domeniu.
„Această revizuire are impact strict de imagine, în sensul că economia românească a crescut cu 0,7%, nu cu 0,3%. Atâta vreme cât populația nu simte această revizuire într-o creștere a nivelului de trai, nu cred că ajută cu nimic”, spune Melania Hăncilă, economist-şef la Volskbank.
Pentru guvernanţi, cifrele revizuite ale Institutului de Statistică Sunt, însă, motiv de laudă.
„Mai puțin decât ne-am fi dorit, dar din cauza catastrofei din agricultură, din cauza secetei, era aproape imposibil. Suntem singura țară din regiune cu creștere economică în 2012 și e important ca în 2013 să mergem în aceeași direcție”, a comentat Victor Ponta, premierul României.
Guvernul se bazează anul acesta pe o creştere economică şi mai mare, de 1,8%. Specialiştii spun însă că agricultura atârnă greu în economia ţării.
„Ne așteptăm ca anul ăsta să fie oarecum similar, dincolo de efectele agriculturii, așa că, chiar dacă vom vorbi începând de azi de cifre de creștere economică ceva mai rapidă decât până la publicarea datelor de azi, nu cred că situația se schimbă dramatic pentru cei care participă la această activitate economică”, a declarat pentru Digi24 Vlad Muscalu, economist-şef la ING.
Ca să atingă creşterea economică ţintită, autorităţile trebuie să fie foarte atente la cheltuirea banului public. Iar semnele nu sunt încurajatoare. După primele două luni ale anului, cheltuielile statului au fost cu 2 miliarde şi jumătate de lei mai mari decât încasările.
BUSINESS CLUB: Bunăstarea se simte cu întârziere
Oricât ar fi creșterea economică, nu se simte iemdiat în bunăstare. Ea ajunge cu o întârziere de doi trei ani și vorbim aici de salarii. Pe noua metodologie vor trebui corectate și datele din 2011 și atunci am putea avea o creștere mai mare de 2,2% și, posibil, un PIB mai mare.
Și dacă se corectează 2011, atunci 2012 posibil să mai suporte o corecție, pentru că se raportează la alt PIB. Dacă e greu de urmărit această idee, atunci să știți că ați înțeles perfect despre ce e vorba. Vorbim de o harababură în toată regula. Dar acestea sunt datele statistice, nu avem cum să le contestăm, putem, eventual, să discutăm pe ele.
De unde vine creșterea?
Deci, creșterea a fost de 0,7%. Să vedem de unde a venit ea.
Au fost câteva domenii despre care INS ne spune că nu au scăzut atât de mult așa cum s-a estimat în faza anterioară. Agricultura a scăzut mai puțin, în schimb industria a avut un recul la jumătate decât în primele previziuni. Comerțul a crescut cu 0,2% față de stagnarea inițială. Și mai de ici, mai de colo, valoarea adaugată brută a fost de plus 0,4% față de scăderea de 0,2%.
Taxele pe produs, în schimb, au fost mai mici decât era anunțat înainte. O fi ceva acolo, când taxele pe produs scad față de estimările inițiale, tocmai atunci când comerțul a fost ridicat. Cine știe, s-o fi desumflat cifra octanică în accize!
Acestea sunt datele, cu ele trebuie să ne mulțumim.
Totuși, ar mai fi ceva de remarcat - diferențele dintre cele cele două șiruri de date ale INS. Primele previziuni și cele de acum. Ne-am oprit la diferențe, fără a mai încărca acest tablou și cu valorile nominale ale produsului intern brut în fiecare trimestru. În primele nouă luni avem diferențe în plus, adică PIB-ul a fost nominal mai mare. În primul trimestru cu 376 de milioane de lei, apoi cu 1,5 miliarde, și în trimestrul trei cu 840 de milioane de lei. În ultimele trei luni din an, perioada în care produsul intern brut e și cel mai mare, avem o corecție mare, de 2,6 miliarde lei.
PIB-ul nominal anual e același, de 587 de miliarde de lei, se schimbă deflatorul și așa mai răsare și ceva creștere economică.