Piaţa gazelor | Soluţii pentru facturi mai mici
Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei vrea să schimbe din temelii regulile de pe piaţa gazelor. Pe de o parte, vrea o nouă metodologie de recunoaştere a costurilor de achiziţie a gazelor furnizate consumatorilor reglementaţi. O metodologie care s-ar traduce, teoretic, în facturi mai mici. Dar, pe de altă parte, ANRE vrea să schimbe metoda de calcul a taxelor plătite pentru gazele produse în România. Iar modificarea redevenţelor, cu posibile implicaţii în preţurile pe care le plăteşte populaţia, nu e deloc pe placul industriei.
Prin noua metodologie de recunoaştere a costurilor de achiziţie a gazelor naturale, ANRE ar urmări să obţină un impact cât mai mic în facturile la gaze. Ordinul se referă, însă, numai la facturile plătite de consumatorii care primesc gaze în regim reglementat. Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei merge acum pe întreg lanţul - fie că gazele se cumpără prin bursă, provin din import sau sunt livrate din producţia internă. În mare, ANRE va recunoaşte cel mai mic preţ dintre preţul efectiv de achiziţie al furnizorului şi preţul mediu al pieţei de gaze. Acelaşi mecanism se va aplica şi în cazul preţului pentru gazul extras din înmagazinări, al preţului cel mai mic, în vreme ce pentru cantitatea de gaze cumpărată de pe bursă se recunoaşte preţul mediu la care a fost cumpărat efectiv gazul.
Din primăvara anului trecut, de când piaţa a fost parţial liberalizată pentru consumatorii casnici, ANRE poate doar aviza şi nu mai poate impune preţul de achiziţie al gazelor pentru populaţie. Acum, noul ordin schimbă exact acest mecanism de avizare.
Dar ANRE pregăteşte şi schimbarea legislaţiei referitoare la taxarea gazelor naturale produse în România. Vrea ca redevenţele să fie plătite în funcţie de cotaţia gazului de la hub-ul Baumgarten, din Austria. În prezent, redevenţele pentru gazele naturale sunt cuprinse între 3,5% şi 13% din valoarea producţiei realizate, în funcţie de zăcământ.
Regulile de acum sunt bazate pe un ordin din 2008 - care stabilea că valoarea de referinţă la care se plăteşte redevenţa este 495 de lei pentru 1.000 de metri cubi.
O valoare care, potrivit noului ordin, va fi înlocuită de o formulă care ţine cont de cotaţia din Austria. Specialiştii consultaţi de Economica.net spun, însă, că este un semnal extrem de prost pentru că, la un simplu calcul, se poate observa că redevenţa ar urma să crească, după aceste noi calcule, cu 75%. Şi, chiar dacă la prima vedere pare un câştig pentru statul român noua formulă de calcul, industria petrolieră atrage atenţia că redevenţele nu se mai plătesc de mult la valoarea stabilită în anul 2008, ci la un preţ mult mai mare, dictat de dinamica pieţei.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În opinia companiilor, nu e nevoie de un preţ de referinţă, la care să se aplice redevenţa, mai ales de unul de hub.
Toate aceste decizii au, însă, şi implicaţii politice. La finalul anului trecut, Gigi Dragomir a fost demis de la şefia ANRM de către premierul de la acea vreme Mihai Tudose, la scurt timp după ce a emis un ordin care urmărea exact creşterea redevenţelor. Dar ordinul nu a mai ajuns în Monitorul Oficial. Şi acum, iată, odată ce Gigi Dragomir a fost repus în funcţie de premierul interimar Mihai Fifor, ANRE revine cu un ordin similar. Hub-ul din Austria - de a cărui cotaţie vrea să ţină cont Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei - este cel mai important punct de tranzacţionare a gazelor din Europa Centrală. Societatea care îl administrează este controlată de OMV şi gigantul rus Gazprom.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
