Pentru că nu au unde să fie depozitate, merele româneşti se vând ieftin şi rapid. Iarna se mănâncă din import
Data publicării:
Pentru că nu au unde să fie depozitate, merele româneşti sunt vândute repede şi ieftin. Deşi autorităţile au promis 35 de depozite noi, niciunul n-a fost ridicat anul acesta.
Mărul, fructul cel mai consumat de români, va aduce bani frumoşi fermierilor în această toamnă. Băcăuanul Dumitru Galai are o livadă de meri de 15 hectare. Spune râzând că soarele arzător şi ploile au făcut ca merele din livada sa fie mai multe şi mai gustoase ca în alţi ani.
Nu este singurul fericit. În total, fermierii ar putea aduna 375.000 de tone de mere anul acesta, cu şapte la sută mai mult decât în 2012. În bani, asta înseamnă peste 448 de milioane de euro. Bucuria merelor româneşti nu ţine mult pentru că recolta se vinde repede la momentul culesului, iar în restul anului se mănâncă din import. Doar în primele şase luni românii au cumpărat din străinătate de 40 de ori mai multe mere şi pere decât au vândut. De depozite încă nu poate fi vorba deşi se produce mai mult decât se consumă, estimează oficialii. Cele 35 de spaţii de păstrare a fructelor promise au rămas doar pe hârtie.
Recolta ar putea fi una mult mai mare, însă multe din livezi sunt lăsare în paragină, iar tehnologia este una învechită. O soluţie ar fi, spun fermierii, ca statul să îi subvenţioneze mai mult pe cei care produc în sistem industrial.
Cele mai mari suprafețe cultivate cu pomi fructiferi sunt în Argeș și în Vâlcea. Merele reprezintă jumătate din fructele consumate în România, urmate de portocale şi banane.