Codul Muncii a fost modificat tacit de Senatul României, iar schimbările îi nemulţumesc pe patroni.
Noua legislaţie presupune concediu de odihnă proporţional cu cât munceşte angajatul, plata mai mare pentru orele suplimentare şi obligaţia de a-i anunţa pe angajaţi, în scris, de orice modificare a contractului.
Printre principalele nemulţumiri ale patronilor se numără obligaţia de a comunica în scris orice schimbare a contractului de muncă sau schimbarea modului de acordare a concediului medical.
În noua sa formă, Codul Muncii prevede mărirea, de la cinci la 17, a numărului de zile de concediu medical plătit de firme. Patronii spun că unii angajaţi îşi vor lua concedii fictive, ca să se ocupe de orice altceva, cum ar fi, de exemplu, agricultura.
„Este extrem de periculoasă. Asta înseamnă că angajatorul va plăti aproape în întregime toate concediile medicale și cele care au legătură cu o boală reală a angajatului și cele care au legătură cu nevoi care țin de agricultură”, a spus Dan Octavian, directorul general al Asociației Firmelor Bihorene.
Angajatorii mai au obligaţia să comunice în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă şi să acorde concediul de odihnă proporţional cu timpul lucrat. Munca suplimentară va fi compensată printr-un spor de cel puţin 75% din salariu care va fi plătit în următoarele 30 de zile, faţă de 60, cât este în momentul de faţă.
În plus, perioada de probă nu poate depăşi 10 zile în cazul muncitorilor necalificaţi şi 30 de zile în cazul specialiştilor.
Consiliul Național al Înterprinderilor Mici și Mijlocii a fost prima asociație a patronilor care a sesizat că modificările aduse Codului Muncii au fost adoptate tacit de senatori, fără să fie discutate în Consiliul Economic și Social, așa cum era normal.
Angajatorii cer ca, în Camera Deputaţilor, care este for decizional, modificările adoptate de Senat să fie respinse.
„Dacă se vor aproba în modul în care a trecut prin Senat înseamnă, în primul rând, desființarea unor întreprinderi, sigur, și totodată cheltuieli în plus pentru întreprinderile din România”, este de părere Ioan Mintaș, prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
„Se pare că mandatul pe care l-am primit din partea angajatorilor este acela de a respinge în integralitatea lui acest proiect legislativ și nu doar de a-l amenda”, a spus Florica Cherecheș, deputat PNL de Bihor.
Propunerea legislativă de modificare a Codului Muncii este iniţiată de Blocul Naţional Sindical. Modificările ar intra în vigoare după ce şi deputaţii şi-ar da acordul.
Modificări aduse Codului Muncii
- obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă;
- în cel mult zece zile, salariatul va trebui să ofere, tot în scris, un răspuns;
- muncă suplimentară, recompensată printr-un spor de cel puţin 75% din salariu; acesta va fi plătit în următoarele 30 de zile;
- perioada de probă: 10-30 de zile;
sursă: propunere BNS