Un alt minister însă, cel al Muncii, susţine că dacă România era atât de coruptă cum reiese din raport, nu i s-ar fi deblocat banii din programele europene.
Din cele 206 de contracte cu fonduri europene analizate la nivelul Uniunii, mai mult de jumătate au fost catalogate drept cazuri de corupţie, iar 16 dintre ele provin din România, se arată într-un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă. Aceeaşi instituţie susţine că probabilitatea ca o licitaţie pe fonduri europene să fie coruptă în România este de 28-35%.
„Legislația europeană și cea națională au unele diferențe și, ca atare, în functie de cel care vine să-ți controleze achiziția respectivă, concluziile pot fi diferite. Eu nu cred că frauda este atât de mare, pentru că dacă ar fi fost chiar așa, nu ni s-ar fi deblocat toate fondurile”, spune ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
Reprezentaţii Ministerului Fondurilor Europene susţin că, dacă există suspiciuni de fraudă, atunci e sesizată Direcţia de Luptă Antifraudă sau DNA, dar nu au ştiut să spună câte asemenea sesizări s-au făcut.
Potrivit raportului OLAF, fraudele sunt cel mai des întâlnite în sectoarele de construcţii rutiere şi feroviare, apă şi deşeuri. Studiul arată că Spania are o probabilitate de până la 41% ca licitaţiile să fie fraudate, iar Lituania este pe locul al doilea cu un procent de până la 37%. România ocupă locul trei în acest clasament cu o estimare a licitaţiilor fraudate de maximum 35%.
Acelaşi studiu OLAF arată că România ar fi pe locul al doilea la acordarea de comisioane ilicite, adică la mituirea funcţionarilor publici responsabili de licitaţiile pe fonduri europene.