O creștere economică ce îngrijorează Banca Națională

După ce luni oficiali ai Băncii Naționale au criticat vizibil modelul de creștere economică promovat de Guvern, bazat pe majorarea consumului, a salariilor, în detrimentul investițiilor publice și exporturilor, marți, Adrian Vasilescu, consilierului lui Mugur Isărescu, a îndemnat la reținere pe cei care salută creșterea economică de 5,7% din PIB, anunțată de Comisia Europeană.

Oficialii Băncii Naționale uită cu greu anii premergători crizei. Din totdeauna, acum și înainte de criza pornită în 2009, creșterea economică susținută nu a făcut decât să euforizeze oficialii români.

În 2007 România avea una dintre cele mai susținute creșteri economice din UE, o euforie comparabilă cu cea din zilele noastre. Economia creștea cu 6%- 7% din PIB pe an. Concomitent însă deficitul de cont curent (adică balanța bunurilor și serviciilor exportate și, respectiv, importate de România) creșteea și el. Dezechilibrul era atunci 12% din PIB, într-adevăr mult mai amplu decât cel de acum, cifrat la 2%. Ori un deficit de cont curent mare, alimentat de importuri în creștere și secat de exporturi în scădere, din cauza diminuării competitivității, nu este niciodată o veste bună. Nici pentru Guvern, nici pentru Banca Națională.

În 2009, un an mai târziu după ce a fost camipiona UE la creștere economică, România ocupa tot un loc fruntaș, dar de data aceasta la capitolul prăbușire. Economia a căzut atunci cu 8% secând veniturile Guvernului, afectate oricum de dobânzile în creștere percepute de bancheri unei țări pe care aceștia o percepeau prea dependentă de finanțarea internațională. A urmat o perioadă de austeritate caracterizată din ample amputări salariale și sociale . Acum România se pare că reia traseul periculos de atunci, iar tocmai aceste riscuri BNR vrea să le evite. Acum sunt două salvări. Deficitul de cont curent nu este (încă) cel de atunci iar criza economică mondială nu a venit. Nu se știe însă cât vom beneficia de aceste avantaje.

Mai multe declarații făcute luni de către oficialii băncii centrale sunt relevante. Cuvinte precum ”investiții publice”, ”deficit de cont curent”, ”inflație” au constiuit firul roșu al discursurilor purtate la banca centrală cu ocazia raportului asupra inflației.

"Au fost subliniate influențe adverse asupra inflației, precum și a deficitului de cont curent, ce ar decurge dintr-o creștere, pe acest fond, a impulsului fiscal, implicit a excedentului de cerere agregată, dar și din posibila majorare a costurilor salariale ale firmelor sub impactul unui efect de demonstrație și al tensionării condițiilor pe piața muncii", menționea banca centrală într-un comunicat în care se relatau discuțiile purtate de specialiștii în economie.

Marți Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, nu a ieșit în afara curentului, într-o intervenție avută la RFI. România a înregistrat în primul trimestru din 2017 o creştere economică de 5,7%, faţă de perioada similară din 2016. Analiştii se aşteptau la un nivel de cel mult patru procente şi jumătate.

România înregistrează astfel cea mai mare creştere economică din toată Uniunea Europeană.

Această creştere e bazată însă pe consum şi nu reprezintă neapărat un motiv de bucurie, crede consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: „E o menţinere de viteză, pentru că în 2015 a început clar să se evidenţieze ieşirea din ritm în sus a României în contextul european, în 2015 am fost a şasea ţară din UE ca viteză de creştere, în 2016 deja am devenit prima ţară şi iată că acum văd că menţinem viteza. Dar nu putem să sărim în sus de bucurie că avem viteza asta mare, atâta vreme cât nu se produc schimbări de locuri la sfârşitul clasamentului. Noi rămânem în continuare în clasamentul adevărului, acela al PIB-ului pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare, pe penultimul loc, în urma noastră fiind doar Bulgaria”.

Adrian Vasilescu precizează că „în primul rând, este o creştere economică cantitativă, nu neapărat şi calitativă, pentru că încă nu am reuşit să avem un surplus de tehnologie în România, care să schimbe calitatea produselor. Practic, în raportul capital-muncă, raport foarte important atunci când vorbim despre economia unei ţări sau despre dezvoltarea unei ţări, în raportul capital-muncă vedem că partea de capital fix are o contribuţie încă nesatisfăcătoare la creşterea PIB-ului. În schimb, consumul este foarte important în România, consumul creşte şi participarea la PIB a consumului este relevantă”.

Se va menţine creşterea economică pe parcursul anului? „E prea devreme (de spus), cred. Se poate menţine, poate să nu se menţină. De altfel, e posibilă o scădere de ritm în trimestrele următoare. 5,7 cred că ar fi un rezultat peste PIB-ul potenţial, adică peste puterea normală a economiei româneşti de a face PIB”, spune Adrian Vasilescu.

Practic, la BNR, nu creșterea pe care Guvernul o flutură este importantă, ci mai degrabă cea atingerea potențialului și menținerea acestuia. Mai precis nu contează cât crești într-un an pe baza stimulilor fiscali, ci cât te dezvolți constant, an de an, pe baza investiților publice, a ameliorării creditării economiei, tehnologizării micilor firme, dezvoltării infrastructurii, potențialului forței de muncă.

Ori Guvernatorul nu vede așa ceva în economie. Mugur Isărescu a avetizat luni si asupra unei scăderi a investițiilor în ultimul trimestru din 2016, în special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie și infrastructură, ceea ce afectează potențialul de creștere a economiei.