O companie înfiinţată în România reuşeşte să supravieţuiască, în medie, şapte ani

România, codașă la numărul de contracte de muncă part-time

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

În două decenii, numărul firmelor din România s-a dublat, arată un studiu realizat de trei economişti ai BNR. De la 300.000 de firme active în 1994 s-a ajuns la 600.000 de firme active în 2014. Au fost două decenii în care sectorul privat din România a fost dezvoltat de micii antreprenori. Dacă în 1994 corporaţiile aveau o pondere de 83% în mediul de afaceri, iar IMM-urile doar 17%, după 20 de ani raportul s-a inversat, activele micilor firme ajungând la 58% din total.

Pare o evoluţie firească pentru o economie în transformare. Dar, în vreme ce într-un mediu de afaceri sănătos multe firme mici dau faliment şi sunt înlocuite de firme noi, în România, chiar şi afacerile neperformante au o durată de viaţă neobişnuit de mare. Asta din cauza paşilor complicaţi şi scumpi pe care trebuie să îi urmeze un antreprenor atât la înfiinţarea firmei cât şi la desfiinţarea ei. În medie, o companie înfiinţată în România reuşeşte să supravieţuiască 7 ani. Ceea ce scoate la iveală o altă problemă. Firmele nu reuşesc să crească în dimensiuni. Ba din contră, multe dintre ele au afaceri în scădere.

Potrivit studiului BNR, doar 0,5% dintre microîntreprinderi reuşesc să crească suficient de mult cât să fie considerate afaceri mijlocii. O majoritate covârşitoare 95% rămân la statutul de microîntreprinderi. În cazul afacerilor mici, care reprezintă o categorie superioară microîntrerinderilor, 60% bat pasul pe loc, iar 35% fac un pas înapoi spre categoria microîntreprinderilor. La fel stau şi lucrurile în cazul companiilor de talie mijlocie.

Cum nu sunt lăsate să intre în faliment, aceste afaceri intră într-un cerc vicios. Între 2003 şi 2014, pierderile în mediul de afaceri din România au fost de aproape 400 de miliarde de lei. Suma este împărţită aproape egal între companiile înfiinţate de români şi cele ale străinilor care au investit aici.

Şi, dacă nu sunt acoperite din buzunarul patronului, pierderile dau naştere unor datorii din ce în ce mai mari faţă de bănci sau furnizori. Studiul BNR arată că, la finele lui 2014, firmele din mediul de afaceri românesc aveau nevoie de o recapitalizare de 150 de miliarde de lei. Una dintre soluţii este ca acest deficit să fie acoperit cu fonduri europene. Banii de la Bruxelles pot fi o sursă importantă de investiţii pentru cei care reuşesc să îi atragă. O altă soluţie propusă de specialiştii BNR este convertirea în capital a datoriilor pe care firmele le au faţă de propriii lor acţionari, aproximativ 46 de miliarde de lei. O a treia soluţie vine din sectorul financiar. Lucrarea celor de la BNR face apel către bănci să ajute mai mult afacerile bune pentru economie şi să îi ajute pe oamenii de afaceri să ia măsuri mai bune pentru afacerile lor.