Muncitorii est-europeni, acuzați de concurență neloială

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Angajaţii est-europeni sunt acuzaţi de concurenţă neloială atunci când lucrează pe salarii mici în fermele, şantierele şi abatoarele din ţările occidentale. Ca să elimine această problemă, comisarul european pentru muncă, Marianne Thyssen, va prezenta mâine o serie de măsuri bazate pe principiul „pentru muncă egală, salariu egal”. Ceea ce înseamnă că un român care culege căpşuni în Spania nu va putea să primească un salariu mai mic decât un spaniol care prestează aceeaşi meserie.

Planul Comisiei Europene sună bine, dar va fi greu de implementat. Angajarea pe bani mai puțini este efect direct al discrepanţelor dintre economii. Totul începe cu dorinţa firmelor occidentale de a avea acces la forţă de muncă mai ieftină.

Un constructor din Belgia, de exemplu, poate să subcontracteze lucrările de pe şantier către o companie care lucrează cu angajaţi români sau bulgari. De multe ori, patronii acestor firme sunt tot est-europeni care ştiu unde să găsească oameni dispuşi să muncească pe bani puţini. Salariile acceptate sunt uneori cu 50% mai mici decât în ţările în care ajung să lucreze. Dacă un francez ar primi 1.400 de euro pe lună pentru un loc de muncă în construcţii, un român ar fi dispus să lucreze pe un şantier din Franţa pentru doar 700 de euro. Salariul este de două ori mai mare decât cel din România, iar în perioada contractului, muncitorii dorm în barăcile din apropierea construcţiei, aşa că sunt scutiţi de costul cazării.

Detaliile planului întocmit de comisarul european pentru muncă nu sunt cunoscute încă, dar ar trebui să îi forţeze pe angajatori să elimine acest decalaj al salariilor. Ceea ce ar limita însă accesul angajaţilor din România şi Bulgaria la piaţa muncii din vestul Europei. Companiile occidentale nu vor mai avea interesul să lucreze cu angajaţi est-europeni dacă au salarii la fel de mari ca ale localnicilor.

Singura şansă a românilor este că uneori prestează meserii de care vesticii se ţin departe uneori, cum ar fi cele din agricultură.

Aşa-numitul dumping social este o temă aprinsă de dezbatere între ţările din Vestul Europei. În 2013, Belgia a reclamat la Comisia Europeană faptul că abatoarele din Germania folosesc angajaţi români prost plătiţi, ceea ce a dat peste cap industria cărnii în toată regiunea. Abatoarele belgiene au început să facă disponibilizări după ce a devenit mult mai rentabili pentru procesatori să tranşeze carnea în Germania. Iar acesta a fost doar un exemplu.

În unele cazuri nici măcar nu sunt respectate regulile occidentale privind salariul minim şi condiţiile de muncă. Iar aceste ilegalităţi nu vor fi oprite de noile reguli de la Bruxelles, ci de controale mai stricte în ţările vestice. Regulile mai stricte vor avea efectul contrar, creşterea muncii la negru.