Acestea sunt incluse în legea 112 din 2016. Elementul principal constă în faptul că se introduce o procedură opțională la plata contribuției de sănătate.
Procedura se adresează persoanelor fizice ce nu realizează venituri, nu sunt scutite de plata contribuției de sănătate prin efectul legii și nici nu sunt coasigurate prin intermediul altor persoane.
Potrivit consultantului fiscal, Adrian Bența, aceste persoane au două variante la dispoziție. Acestea pot plăti contribuția de sănătate în procent de 5,5% lunar prin depunerea declarației de asigurare, contribuția de sănătate datorându-se pentru salariul minim pe economie valabil în luna respectivă. Contribuțiile pot fi plătite și la momentul la care se utilizează serviciile de sănătate publică (spitalizare). În acest caz contribuția de 5,5% se calculează la o bază de calcul reprezentând 7 salarii minime brute de la momentul utilizării serviciilor de sănătate publică. Luând în considerare un salariu minim pe economie de 1.250 de lei în situația spitalizării persoana neasigurată va trebui să plătească o sumă de aproximativ 480 de lei. Această sumă se plătește indiferent de numărul zilelor în care persoana respectivă a beneficiat de servicii medicale.
Pentru persoanele ce optează să plătească lunar, scadența obligației este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția.
Persoanele fizice care nu au venituri și nu sunt scutite trebuie să depună declarația 604. Desigur, formatul declarației va trebui modificat în conformitate cu noile prevederi, spune consultantul. Și persoanele care vor plăti contribuția de sănătate la momentul spitalizării vor depune aceeași declarație, afirmă el.
Legea introduce și o discretă aministie fiscală în sensul că dacă au existat deja persoane fizice ce au primit o decizie de plată a contribuției pentru perioada ianuarie – mai, atunci acestea nu mai sunt obligate la plata debitelor stabilite prin decizie.
O altă modificare importantă o reprezintă scutirea de la plata contribuției de sănătate pentru veniturile din investiții (dividende, dobânzi, vânzări acțiuni) și veniturilor din alte surse când aceste venituri sunt singurele realizate de persoana fizică iar baza anuală de calcul este mai mică de 12 salarii minime pe țară.