Modelul de business care are tot mai mult succes în România
Zicala cum că esenţele tari se ţin în sticluţe mici şi-a găsit corespondent în mediul de afaceri din România. Microîntreprinderile au ajuns unul dintre cele mai eficiente segmente ale economiei. Chiar dacă fac doar 10% din volumul naţional de afaceri, asigură aproape un sfert din locurile de muncă de la nivel national. Se pare că antreprenorii încep să preia din modelul german. Sectorul IMM-urilor din Germania, aşa numitul Mittelstand, a devenit lider de piaţă la nivel mondial. Desigur, nu comparăm ţările, dar modelul de business ar putea prinde şi în România, cu reţeta urmărită în detaliu.
Pe piaţa românească activează peste 500.000 de microîntrepinderi. Împreună au realizat o cifră de afaceri de aproape 140 de miliarde de lei şi înglobează peste un milion de persoane de pe piaţa muncii. Asta înseamnă o medie de vreo 270 de milioane de lei şi cel mult 3 angajaţi pe companie.
Pare puţin la prima vedere, însă IMM-urile au ajuns un segment de piaţă într-o creştere rapidă. Înregistrează evoluţii pozitive de la an la an. În numai 4 ani, până în 2017, cifra de afaceri creştea deja cu aproape 24%, arată cel mai recent studiu realizat de Instant Factoring. Iar specialiştii se aşteaptă ca trendul să continue şi anul acesta şi microfirmele să ajungă în total la o cifră de afaceri de peste 145 de miliarde de lei.
Cel mai mare aport, atât la volum cât şi la numărul angajaţilor, îl au IMM-urile care activează în comerţ. Este cel mai facil şi accesibil domeniu de activitate, ceea ce subliniază că economia locală păstrează ca pilon de bază consumul.
De exemplu, în 2017, comerţul cu amănuntul a generat 26 de miliarde de lei volum, urmat de comerţul en-gros, la jumătate. Alte sectoare accesate de antreprenori sunt transporturile și construcțiile, cu o cifră de afaceri de aproximativ 13 miliarde lei pe fiecare segment în parte.
Deloc surprinzător, Capitala are cel mai dinamic mediu de afaceri, reprezentând aproximativ un sfer din totalul ţării. Peste 100 de mii de imm-uri activează pe piaţa bucureşteană. La o distanță considerabilă, se situează județele Cluj, Timiș şi Constanța.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Însă tendinţa de creştere, atrag atenţia specialiştii, impune şi măsuri urgente de stimulare a dezvoltării. O cincime dintre companiile active au avut zero rezultate sau chiar rezultate negative.
Cu toate că au un număr destul de mare de angajaţi şi IMM-urile sunt afectate de lipsa specialiştilor. De fapt, aici există cea mai puţin calificată forţă de muncă. În domeniile în care activează puține companii și acestea foarte specializate, barierele de intrare pe piață sunt considerabil mai mari, iar jucătorii principali sunt corporațiile internaționale sau companiile de stat.
Microîntreprinderile au avantajul că sunt dinamice şi cel mai rapid adptabile. Dar în aceeaşi măsură sunt şi vulnerabile la evoluţiile economice. Chiar dacă IMM-urile au un încă un impact relativ redus la nivel de economie, România încearcă să se adapteaze tendinţelor globale prin finanţarea start-up-urilor.
Un exemplu în acest sens este succesul german în dezvoltarea IMM-urilor. De-a lungul timpului, întreprinderile mici şi mijlocii din Germania au ajuns să fie invidia lumii şi coloana vertebrală a economiei germane. Aşa numitul Mittelstand ale ţării înglobează mai mulţi lideri mondiali de pe piaţă decât orice altă ţară din toată lumea. Jucători mici însă extrem de inovativi. 99% din companiile din Germania sunt mici sau mijlocii. Şi sunt peste 3,3 milioane. 68% din exportul ţării este asigurat de astfel de firme şi ele angajează trei sferturi din forţa de muncă.
Unul dintre secretele succesului este că peste jumătate dintre companii sunt încă deţinute de familiile fondatoare, ceea ce oferă un avantaj competitiv. De asemenea, înclinaţia spre extindere şi dorinţa de inovare sunt cel puţin la fel de importante precum structura de proprietate. De aici ar putea învăţa şi microîntreprinderile din România, pentru că dacă nu cresc vor fi preluate şi eliminate din piaţă, iar cele care nu dezvoltă noi produse vor pierde orice avantaj tehnologic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
