INTERVIU|Ministrul Finanţelor: Creşterea economică se simte în buzunarele românilor
Din perspectiva ministerului de Finanţe, Guvernul Cioloş a avut un an mai degrabă bun. O spune ministrul Anca Dragu, într-un interviu acordat jurnaliștilor Florin Negruţiu şi Claudiu Pândaru.
- La începutul mandatului, Guvernul a promis simplificarea procedurilor de administrare, la plata impozitelor și taxelor. Care e situația, după un an de zile?
- Într-adevăr, am promis simplificarea, în acest concept de schimbare a paradigmei stat-contribuabil, și am făcut-o. Avem o relație mai bună cu contribuabilul, în sensul în care pe parcursul anului am prezentat câteva ghiduri prin care aratăm ce taxe trebuie plătite pe diferite categorii, cine, cum le plătește.
Am simplificat practic efectuarea plăților, am introdus plata cu cardul la toate ghișeele ANAF, avem POS-uri instalate la toate trezoreriile.
- Ceea ce ani de zile a părut imposibil.
-Într-adevăr, trebuia să retragi bani câteva zile la rând, dacă plata depășea platfonul de la bancă. Acum ne mutăm și cu plățile online, suntem în perioada de testare a acestor plăți și la sfârșitul lunii vor fi funcționale. este ireversibil procesul.
ANAF-ul în întregime se mută online, cu tot felul de declarații. Declarații care nu se vor mai completa de anul viitor pentrtu firme: 392 A, 392 B și 39, avem registrul operatorilor intracomunicari, firmele nu vor mai face înscrieri în acest registru.
Acestea sunt câteva măsuri care să simplifice viața firmelor și persoanelor.
- Adeverințele de venit pe care angajații le cer de la administrațiile fiscale, pe care firmele le cer angajaților care se duc la ANAF. Acum ANAF le trimite online acum, la solicitarea firmei. Contribuabilul mai e implicat? Cum se va face, concret?
- Regula aceasta este: Va cere instituția care are nevoie de acest document. Instituția care cere documentul, trebuie să-l ceară la ANAF și-l va pune la dispoziție în mod electronic, automat. Dacă există totuși situații în care contribuabilii sunt solicitați să aducă acest document, să ne semnalați aceste situații, pentru că nu e în regulă.
Aceste adeverințe de venit - ANAF emite 5,5 milioane pe an și certificate de atestare fiscală - vreo 600.000. E vorba de o simplificare semnificativă, tot atâtea drumuri la ANAF care nu vor mai avea loc.
- S-au înființat 97.000 de societăți comerciale în mandatul dvs. În Danemarca, să înființezi o firmă îți ia cinci minute și o faci online, gratis. În România cât îți ia?
- Costurile și perioada de înființare a unei firme în România sunt mai mari, durează câteva zile și sunt costuri: administrative, taxe care se plătesc la Registrul Comerțului, costuri pe care le poți plăti avocatului care te ajută, dar nu stăm atât de rău față de alte state, dacă ne uităm în (topul, n.r.) Doing Business al Băncii Mondiale. Dar, desigur, e un obiectiv de îmbunătățire.
- Și cu deosebire majoră. Lipsa, din păcate, a posibilității de a face, chiar și contra cost, acțiunea de a înființa o firmă online, de acasă.
- Cea mai avansată țară nou-venită în UE este Estonia. A implementat un sistem foarte avansat de E-guvernare, dar în acest an au fost luate măsuri care să ne conducă către online, în toate domeniile. În primul rând avem nevoie de această interconectivitate a bazelor de date.
- Cum stați la acest capitol?
- Știți că s-a înființat la Guvern, în cadrul cancelariei, acest Chief Information Officer și are un grup de tineri dinamici care lucrează pe aceste programe. Fac ceva progres. Trebuie identificate toate bazele de date, trebuie luate codurile-sursă de la cei care au scris bazele de date. E un proces care durează și ar trebui continuat pentru câțiva ani.
- Vorbim despre macroeconomie. Avem creștere economică. S-a simțit aceasta, în opinia dvs., în buzunarele românilor?
- Absolut da. Creșterea economică se simte în buzunarele românilor. Și o să dau câteva cifre grăitoare în acest sens: avem o creștere a veniturilor lunare totale de 12% pe primul semestru, în comparație cu semestrul precedent. Avem o creștere a cheltuielilor, per total, și avem o creștere a economisirii.
Sunt trei elemente extrem de importante. Economisirea se întâmplă atunci când există încredere în economie, cand veniturile sunt constante și fluente și atunci când persoana a ajuns la un anumit grad de consum, a satisfăcut nevoile de consum primar.
Ne-am uitat și pe cifre detaliate de diferite tipuri bunuri și servicii care s-au vândut și la care a fost o creștere deosebită în ultimele 6-9 luni. De exemplu, avem la nouă luni o creștere de 20% la bunuri electrocasnice și mobilier. Avem pe industria ușoară - îmbrăcăminte, încălțăminte - o creștere de 27,8%, la servicii pentru populație - 10%, un plus de 23% la locuințele finalizate
Asta înseamnă că într-adevăr creșterea economică se simte în buzunarele oamenilor prin venituri mai mari, cheltuieli mai mari și economisire mai mare.
- Cei care lucrează în sectorul bugetar se întreabă: dacă lucrurile merg atât de bine, de ce nu își permite statul să crească și salariile substanțial?
- Salariile au crescut substanțial și vor continua sa crească. Va continua acest proces de închidere a inechităților în interiorul instituțiilor și creșteri pe sănătate și educație. Avem recent creșteri semnificative pentru gărzile plătite medicilor. Per total, pe nouă luni avem o creștere a salariilor în sectorul public de peste 20%, anul acesta.
- Dincolo de ce s-a votat acum în Parlament, creșterile pentru medici și profesori, salariile vor crește în ianuarie 2017. Aveți o proiecție pe buget?
- Pentru 2017 avem un draft al bugetului. Se lucrează la acest buget. Viitorul guvern vă gasi un draft elaborat.
Nu vom aproba acest buget pentru că nu avem temei legal. Legea spune clar că dacă au loc alegeri în ultimele trei luni ale anului, atunci noul guvern este obligat să aprobe bugetul.
- Cum afectează creșterile acestea deficitul bugetar?
- Cred că trebuie să pornim de la nivelul deficitului. România nu poate depăși pragul de maximum 3% din PIB. Acesta e punctul de plecare.
În interiorul acestei politici fiscale avem o serie de venituri și cheltuieli. Este decizia viitorului guvern cum va închide bugetul în acest platfon, unde dorește să mute bani mai mulți la o categorie sau alta.
- Se vor tăia bani de la investiții ca să se dea la salarii?
- Pe prognoza pe care noi am făcut-o încă din iunie, când am aprobat OUG 20, care avea creșteri salariale și închideri de inechități, nu, nu tăiam investiții. Tocmai, dacă vă uitați la această ordonanță de urgență, am venit cu justificarea veniturilor din care se vor plăti creșterile salariale, așa cum scrie la lege, în Constituție.
Pe prognoza din vară, la adoptarea creșterilor salariale, nu afectam investițiile, dar la creșteri dincolo de acestea din iunie e posibil să fie nevoie de resurse de la alte categorii de cheltuieli. Mai sunt bunuri și servicii și investiții, astea sunt cele două categorii.
- Dacă ați fi la anul ministru al Finanțelor, ca să respectați decizia Parlamentului care a crescut salariile în sănătate și educație, va trebui să tăiați de la investiții ca să respectați această creștere?
- Dacă legea este în vigoare.
În 2010, eram după o criză profundă, în care România a suferit. Atunci Parlamentul a luat decizia de a aproba legea responsabilității fiscale care spune că în anii electorali, înainte cu 180 de zile de terminarea mandatului guvernului, nu se acordă creșteri de salarii sau de pensii, tocmai pentru a ieși dintr-o logică electorală.
- Ați lucrat și la o lege unică a salarizării. Urmează să fie publicată? O veți supune dezbaterii publice? Ce se va întâmpla cu proiectul acesta?
- Da. Este la Ministerul Muncii. Am lucrat alături de colegii de la Ministerul Muncii, am avut și în vară un om care a stat multe zile acolo. Am pus împreună toate informațiile pe care le aveam pentru că nu sunt informații complete despre numărul de salariați din România, mai ales în sectorul public, despre salariile acestora.
Știm așa, pe ici, pe colo, în linii mari. De aceea avem și o hotărâre de guvern prinn care solicităm elaborarea acestei baze de date. Ministerul Finanțelor Publice colaborează foarte strâns cu Ministerul Muncii.
Despre legea salarizarii - am început prin a ne uita la banii disponibili pe o perioadă de termen mediu. Dacă legea e prea ambițioasă și promite prea mult, ajungem în situația în care ea nu poate fi implementată.
Să ne amintim că în 2010 a mai fost aprobată o lege a salarizării unice, dar care nu a putut fi implementată pentru că activitatea economică s-a incetinit, a fost o revenire a recesiunii la nivel global.
Acea lege nu a putut fi implementată, ea rămâne ca referința. A stabilit niște criterii, dar efectiv creșterile salariale pe acea lege, pe termen mediu, nu au putut fi aduse la îndeplinire.
Pe noua lege a salarizării am pornit pe estimarea cadrului macroeconomic pe termen mediu, cu o anumită sumă ce poate fi finanțată fără a prejudicia alte domenii ale economiei și cu obiectivul de a avea o salarizare predictibilă în România și, desigur, de a continua închiderea inechităților.
- Continuați programul Prima Casă în draftul de buget?
- Da, vom continua. La începutul anului eram puțin sceptică cu privire la rostul programului. Mi-am pus problema dacă e un program care induce distorsiuni în piață. Am făcut analize și am constatat că în România toți indicatorii referitor la locuire și calitatea locuirii sunt sub media europeană. Dacă te uiți la numărul de camere, la suprafață, suntem în coada acestei liste a țărilor membre UE.
Apoi, calitatea fondului locativ trebuie îmbunătățită, avem locuințe vechi, în marea majoritate, au tot felul de probleme. Am constatat că populația cu venituri medii sau sub medie nu își permite a cumpăra locuințe noi.
Pe tranșele astea mai mici de venit numai 5% din locuințe sunt noi. Avem o reală nevoie de creștere a fondului locativ.
- Veniți cu o modificare la persoanele cu venituri mici, înțeleg?
- Nu, modificarea este de a diferenția garanția în funcție de vechimea construcției, tocmai pentru a stimula construcția de locuințe noi.
- Persoanele cu venituri mici, familiile tinere, vor avea acces la credite fără avans în programul Prima Casă?
- Vorbim de lucruri diferite. Este o propunere pe strategia locuirii de la MDRAP. Pe strategia Prima Casă, în mod specific, pentru ca aceasta să rămâna viabilă și acceptată de bănci, noi propunem acest avans mic, de 5%. Eliminarea avansului considerăm că ar conduce la sincope la implementarea programului. Va fi mare presiune pe cost. Băncile vor dori să fie și mai prudente.
- Încurajați familiile cu venituri mici să-și cumpere case. De ce nu le acordați facilități la plata chiriei, blocuri ANL, de ce interveniți în procesul de creditare? Persoanele cu venituri mici probabil nu au disciplina unui credit, poate crește rata, nu vor putea plăti și atunci presiunea unde se mută? Pe ceilalți.
- Este foarte adevărat. Tocmai de aceea, programul Prima Casă rămâne în zona bancară și nu se adresează neapărat persoanelor cu venituri mici, e un program național cu caracter oarecum social, dar Ministerul Dezvoltării are strategia de locuire, are programe proprii, pe ANL, care vizează direct persoanele cu venituri mici.
- Vorbim de creditare, de luarea unui credit de la o bancă, fără avans...
- Un credit de la bancă fără avans este un instrument periculos, asta spun, care ar putea reduce către zero chiar apetitul băncilor de a credita acest produs.
- De fapt aici este problema, interesul scăzut al instituțiilor instituțiilor financiare să mai participe la un astfel de program...
- Am pune în pericol programul în sine.
- Mai e o discuție legată de felul în care mari angajatori își găsesc angajați. Sunt companii în România care au deficit de personal, le este foarte greu unor companii care nu sunt în București sau în Cluj, ci în zone cu mai puțină forță de muncă să aducă, să relocheze un angajat din București acolo. Românii sunt învățați ca unde au jobul să fie și proprietari ai apartamentului. Un astfel de program în care să fie încurajată și chiria sau mutarea forței de muncă ați luat în calcul?
- Este aprobată deja o asemenea măsură de sprijinire activă a forței de muncă și a mobilității, care este scăzută în România. Avem acest program care, în momentul relocării, pentru a lua un serviciu în alt oraș, se plătește o primă de circa 12.000 de lei angajatului care acceptă un serviciu într-o altă localitate. Forța de muncă e un element vital pentru a stimula acest potențial de care vorbim. Ca să avem o creștere economică sănătoasă trebuie ca potențialul economiei românești să fie îmbunătățit.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
