Minerii lasă aurul pentru grafen

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Anul trecut, în octombrie, preşedintele chinez Xi Jinping a vizitat Universitatea din Manchester, cea în care cercetătorii englezi au reuşit să izoleze pentru prima oară grafenul, în 2004. Format din atomi de carbon ca diamantul şi cărbunele, grafenul este cel mai subţire material şi are o conductivitate electrică foarte mare, aşa că poate fi folosit pentru îmbunătăţirea bateriilor. De aceea interesul Chinei pentru acest material este foarte ridicat. Mai ales că minerii chinezi sunt cei mai mari producători de grafit, materialul din care sunt realizate minele creioanelor şi care poate fi folosit şi la producţia grafenului.

Însă China nu este singura care încearcă să dezvolte acest material. Potrivit Bloomberg, compania minieră australiană Talga Resources a renunţat să mai caute aur în subteran după ce a descoperit un zăcământ de grafit foarte pur în Suedia, la nord de cercul Polar. Compania va investi în 20 de milioane de dolari în dezvoltarea minei şi a unei fabrici capabile să producă începând cu 2014 46.000 de tone de grafit pe an şi 1.000 de tone de grafen.

Investiţia relativ mică s-ar putea dovedi foarte profitabilă. O tonă de grafen costă 30.000 de dolari, dar compania australiană spune că poate să producă materialul pentru doar 352 de dolari pe tonă.

Dar deocamdată cei de la Talga Resources nu au garanţia că va exista cerere pentru grafenul pe care plănuieşte să îl producă în Suedia. La 30.000 de dolari pe tonă materialul continuă să fie prea scump pentru producţia de acumulatori. În plus, tehnologiile capabile să exploateze la maximum conductivitatea mare a grafenului sunt încă la început.

Totuşi, industria auto are nevoie de baterii din ce în ce mai puternice pentru maşinile electrice. Iar grafenul poate fi o soluţie deoarece proprietăţile sale permit atât o autonomie mai mare a acumulatorilor cât şi încărcarea lor mai rapidă. Însă sectorul maşinilor electrice nu are încă o direcţie clară din punct de vedere tehnologic. În vreme ce Tesla mizează pe alimentarea maşinilor cu baterii, producătorii japonezi, mai ales Toyota, mizează pe dezvoltarea unor propulsii pe hidrogen care nu ar avea nevoie de grafen şi caracteristicile sale miraculoase.