Înainte de Revoluţie, minerii care lucrau la mina de la Grinţieş erau întâmpinaţi cu tradiţionala urare „Noroc bun!”. Astăzi, doar intrarea în galerie te mai duce cu gândul că aici a fost odată o mină.
„Zona e contaminată. Trebuia betonată gura galeriei sau împuşcată. Să se dărâme, ca să nu mai vină apa de acolo”, spune Gheorghe Burşu, fost miner.
Vor fi create 600 de locuri dde muncă
Mina de la Grinţieş a fost înfiinţată în urmă cu patru decenii, dar a fost închisă imediat după Revoluţie, din cauza radiaţiilor. Odată cu redeschiderea ei, autorităţile spun că vor fi create 600 de locuri de muncă. Este singura parte bună, susţin oamenii.
„O să aibă un impact negativ asupra zonei şi asupra turiştilor, ţinând cont că staţiunea Durău este catalogată ca staţiune climaterică, iar Grinţieşul e la 7-8 kilometri distanţă”, crede inspectorul Robert Ştefan Savin, jurist Primăria Ceahlău.
„Ce turist credeţi că o să mai vină în valea asta să consume lapte şi brânză care, din fericire, am ajuns să le producem bio sută la sută”, se întreabă inginerul Ioan Cernea.
În ultima perioadă, specialişti din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului au analizat terenul care urmează să fie exploatat.
„Ce-au făcut ei până acum sunt inspecţii geologice. Pe hărţi, ei ştiu exact cantitatea de uraniu. Filonul nu se ştie exact până unde merge”, spune Mihai Ichim, viceprimarul comunei Grinţieş.
Executivul a adoptat o hotarâre pentru redeschiderea minei. Totodată, va fi amenajată şi o uzină de preparare a minereurilor din uraniu la Feldioara, în Braşov. Valoarea totală a investiţiei se ridică la peste 400 de milioane de lei.
Finanţarea va fi asigurată de Compania Naţională a Uraniului de la bugetul de stat. Potrivit proiectului, de aici se vor extrage anual până la 124.000 de tone de minereu. România foloseşte uraniu drept combustibil pentru centrala nucleară de la Cernavodă.