Merele de Voinești, pe cale de dispariție

Prăpăd în livezi și pe câmp, din cauza valului de frig din ultimele zile

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Inaugurare cu întârziere marca CFR Călători. Cum arată primul tren modernizat cu bani din PNRR

Anchetă după moartea suspectă a unui prieten al lui „Maru”, dealerul lui Vlad Pascu, după un live pe rețelele de socializare

Mihai Liţescu are o livadă de meri care se întinde pe un hectar. Împreună cu soţia lui, întreţine copacii şi culege fructele. Este unul dintre pomicultorii din comuna Voineşti care a simţit aspru efectele secetei şi valurile de frig din perioada polenizării merilor.

„Nu avem cu ce ne ocupa, cu altceva, în primul rând. Asta e, ne-a bătut piatra anul trecut, de trei ani aproximativ nu merge”, spune Mihai Lițescu, pomicultor.

„O producţie normală, într-un an favorabil, este undeva la 25 - 30 de tone de fructe la hectar, anul acesta cred că este undeva în jurul a 12 - 15 tone la hectar”, confirmă Claudiu Popa, viceprimarul din Voinești.

Jumătate din pomicultorii din Voineşti au livezi mici, de familie.

În Voineşti sunt peste 2.500 de gospodării şi nu există casă care să nu aibă propria plantaţie de meri. În întreaga comună nu există, însă, nici măcar o singură fabrică de procesare a merelor şi, în aceste condiţii, mare parte din producţie ajunge să fie vândută la marginea drumului.

La marginea şoselei, merele costă între doi şi trei lei pe kilogram. În piaţă, însă, la intermediari, preţul porneşte de la şase lei pe kilogram.

„Să obţinem mai mulţi bani nu putem. Noi vindem şi en-gros, vindem şi amănunt şi la en-gros preţurile sunt foarte mici”, spune o locuitoare din Voinești.

În comună există un singur depozit en-gros de fructe. Paradoxal, însă, puţine mere de Voineşti ajung acolo şi, mai departe, pe rafturile marilor lanţuri de magazine. Preţul oferit localnicilor, de până la 1,4 lei pe kilogram, e unul dintre motive.

„Unii producători au mere de calitate, dar având cheltuielile pe care le fac, nu-şi permit ca să ni le dea nouă, la acest preţ, iar alţii nu au mere de calitate şi nu le putem cumpăra noi”, explică Gheorghe Erculescu, administratorul depozitului en-gros.

Frumosul de Voineşti sau Delicios de Voineşti sunt două din cele peste 20 de soiuri de mere gustoase, create la Staţiunea pomicolă a Academiei de Ştiinţe Agricole. Staţiunea a rămas acum cu 14 la sută din terenurile pe care experimenta soiuri noi în anii 70. Are două milioane de lei datorii la stat, o parte a bunurilor puse sub sechestru şi doar micile venituri proprii îi mai ţin porţile deschise.

„Aproape toate merele care se vând în pieţele Bucureştiului au mare afiş cu mere de Voineşti, indiferent că-s din Polonia, din Italia sau de unde or veni. (...) Mărul de Voineşti, ştiu eu, poate este undeva la 30 - 40 la sută din merele care se vând pe piaţa Bucureştiului”, spune Daniel Comănescu, directorul Staţiunii Pomicole Voineşti.

La Voineşti sunt, în total, peste 1.300 de hectare cu livezi şi pepiniere de meri.