Vizita de astăzi a premierului în Moldova vine după turneul asiatic de acum două luni, în urma căruia nicio promisiune de investiţie făcută nu s-a concretizat, iar guvernanţii nu au mai vorbit de planurile pe care le-au prezentat atunci.
Spre deosebire de gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care România exportă gaze, prin Nabucco beneficiam de gaze ieftine din Marea Caspică.
Nabucco era un proiect grandios: avea 3.300 de kilometri de conductă, traversa cinci ţări, iar capacitatea de transport era de 10 miliarde de metri cubi, cât producţia pe un an a României. Turcia s-a înţeles însă cu Azerbaidjan pentru un nou proiect care să ducă gazul prin sudul europei, în Italia. Cum singura sursă de alimentare a gazoductului era zăcământul azer Shah Deniz 2, din largul Mării Caspice, până la blocarea Nabucco nu a mai fost decât un pas.
Premierul Victor Ponta a ajuns în Azerbaidjan imediat după anunţul că Nabucco a fost respins şi a încercat să îi îmbuneze pe investitori propunându-le să cumpere Oltchim. Glumele premierului nu au avut însă succes din moment ce nu a venit nicio ofertă de la azeri pentru combinatul vâlcean.
Premierul a încercat în turneul asiatic să îi convingă pe azeri ca măcar proiectul AGRI poate fi continuat. Semnat de Azerbaijan, Georgia şi România, acesta aduce gazul natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi îl lichefiază într-un terminal care urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre. De aici, gazul poate fi transportat pe mare, până în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul gazului fie pentru consumul intern, fie către vestul europei.
Nici apropierea de China, o altă destinație din turneul asiatic al premierului, nu s-a concretizat deocamdată.
„În acest moment, să ştiţi că orice ţărişoară şi colţ al lumii îşi doreşte să aibă relaţii bune cu China. Dacă noi am fost mai rapizi nu pot decât să mă bucur şi să ne felicităm pentru asta”, spunea Victor Ponta la începutul lunii iulie.
Banii investitorilor chinezi trebuiau să ajungă în construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar energia produsă să fie exportată printr-un cablu submarin până în Turcia. În discuţia purtată în China promisiunile au venit şi pentru construcţia de termocentrale şi hidrocentrale, însă totul a rămas până acum doar pe hârtie şi în declaraţii politice.