Mâncarea s-a ieftinit luna trecută. Ce spun economiștii
Recolta bogată din acest an a dus la ieftinirea produselor alimentare. Scăderile de preţuri s-au văzut în pieţe şi în magazine: legumele şi fructele de sezon costă chiar şi cu 15% mai puţin faţă de iunie. Însă oamenii nu prea se înghesuie să cumpere.
Li se pare că prețurile sunt încă prea mari. „Or arăta statisticile, dar realitatea am senzația că le cam infirmă. Eu mă așteptam să pot găsi roșii cu 2 lei, roșii bune, dar nu găsesc”, a declarat un cumpărător, în piață.
„N-avem vânzare, e sezon de vară, de vacanțe și atunci, cui să vindem?”, se plâng, la rândul lor, producătorii.
Chiar şi cu aceste ieftiniri, românii suportă greu cheltuielile de zi cu zi, mai ales famiile cu copii. Este şi cazul Oanei şi al lui Laurenţiu Iftime. Chiar dacă sunt chibzuiţi, cheltuielile casei le pun în fiecare lună probleme. Din cei 4.500 de lei câştigaţi împreună, abia reuşesc să acopere facturile curente.
Greutăţile românilor sunt confirmate de statistici. Potrivit INS, aproape 90% din câştigurile unei familii se duc pe facturi, taxe şi mâncare. Ponderea a crescut anul trecut, faţă de 2011, ca urmare a scumpirilor care au dat peste cap socotelile oamenilor. Pentru a se încadra în buget, românii au fost nevoiţi să renunţe la altele. Şi nu la lucruri fără importanţă. Românii au tăiat din cheltuielile cu sănătatea, recreerea şi n-au mai mers aproape deloc la un film sau la restaurant.
BUSINESS CLUB. Ce influență poate avea scăderea inflației
Scăderea inflației era așteptat, dar a surprins prin dimensiunea fenomenului. Scăderea din iunie față de mai a fost serioasă în cazul alimentelor. E vorba de producție îndestulătoare, dar și de consum anemic. Acesta e mai puțin amintit, dar cântărește destul de mult în mersul prețurilor.
Mărfurile nealimentare și serviciile au fost cu plus, dar moderat.
În rata anuală a inflației se vede cel mai bine coborarea inflației și de ce ea a fost mai mare decât estimările. În lunile anterioare a fost stagnare peste 5% și se aștepta ca din august inflația să intre serios pe această pantă, ca urmare a efectului de bază, datorită ratei mari din august anul trecut. Însă deja avem un trend pe care august îl va accentua.
Probabil că având aceste date din iunie pe masa Consiliului de Administraţie, BNR a tăiat dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, ceva mai îndrăzneţ. Cu această mică surpriză de vară, se refac cam toate previziunile băncilor.
Cei de la Erste, mai optimişti din fire, văd o scădere până la 2,5% în decembrie şi chiar o intrare pe la 1,4% în prima parte a anului viitor, când va interveni tot efectul de bază.
Inflaţia mică înseamnă în primul rând că veniturile noastre nu mai sunt erodate de preţuri atât de mult şi în combinaţie, poate, cu alte evoluţii bune, o şansă la mai bine. Și pe acest fond poate o sa vedem revenirea optimismului și a consumului.
Avem intenția declarată a băncii centrale de a încuraja creditarea și sunt așteptate scăderi de dobândă succesive, iar cei de la Erste estimează că în decembrie dobânda din piață la trei luni va coborî spre 3,6%. Acest indice este în funcție de cel care se calculează costurile creditelor în euro. El nu ar scădea mult, față de acum ar fi 0,3 puncte procentuale, dar cei de la Erste mai anticipează și o scădere a rezervelor minime obligatorii la lei, cele care măresc costurile de creditare pentru bănci. Iar costurile mai mici sunt cele care mână oamenii spre ghișeele băncilor, după care la cumpărături.
E un tâlc în ce spunea guvernatorul Mugur Isărescu despre cum vrea să ducă dobânzile la împrumuturile în lei la nivelul celor în valută. La noi, împrumuturile în euro sunt mai ieftine decât cele în lei, dar comparat cu alte țări sunt foarte, foarte sus.
Ce se va întâmpla cu piața valutară?
La manual scrie că euro ar trebui să crească. Dacă se va întâmpla, și este posibil, nu sunt așteptate de către economiști evoluții spectaculoase. Un sondaj făcut de cei de la Mediafax dă o medie pe sfîrșitul anului de 4,43 lei. În principiu, cam pe unde s-a plimbat în ultima perioadă.
Traversăm o perioadă de vară, cu volume mici de tranzacționare, poate fi mișcat ușor, dar cursul e relativ stabil. 4,45 pare a fi pragul de sus. Astăzi s-a dus până la 4,41 de lei și e o depreciere care a venit într-o vreme în care piața monetară e plină de lei.
Dar posibil ca vestea despre inflație să fi fost primită bine. Ea în sine înseamnă dobânzi mai mici, deci leu mai puțin atractiv, totuși e privită ca o știre despre așezarea lucrurilor. Și mai contează un lucru: cu toate scăderile de dobândă, România este tot atractivă. Cei de la „Ziarul Financiar”citau bancheri care spuneau că au ajuns și străini persoane fizice să-și aducă banii în România în bănci pentru că dobânzile la depozite, chiar și în scădere, sunt de câteva ori mai mari decât în Vest. Deci nu mai e vorba de fonduri de investiții, cele care învârt capitaluri mari, ci de indivizi. Dar, din păcate, e vorba de puțini bani care intră în țară. Investiţiile străine directe au fost în scădere cu aproape 20% în primul semestru, la 666 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
