Magazine uriaşe şi spaţii de distracţie pentru familie sau corporatişti. Este reţeta pe care au mizat dezvoltatorii celor 16 mall-uri din Capitală, care şi-au dat seama că profitul lor depinde de mărcile aduse în România şi de veniturile clienţilor.
Raluca Stanciu, directorul unei firme de consultanţă în domeniul francizelor: Am importat foarte multe brand-uri. Sunt peste 330 de concepte care funcționează în regim de franciză, peste 45% sunt în zona de retail.
Paul Voicu, directorul unei firme de consultanţă: Pentru noi mall-ul este o agoră a societății, e locul în care se adună societatea. Mall-ul a devenit un mod de viață pentru unii dintre noi.
Mall Băneasa, AFI Palace Cotroceni şi magazinul Unirea au cele mai mari încasări din chirii. Primul se bucură de poziţie, la marginea de nord a Bucureştiului, unde ajung uşor şi cei din provincie. Plus că în zonă locuiesc bucureşteni cu venituri peste medie. Aşa se face că profitul a crescut cu nouă milioane de euro. Proprietarii magazinului Unirea sunt şi ei bucuroşi: câştigurile s-au triplat faţă de ultimul an. Din top trei, doar AFI Palace înregistrează scăderi de profit. De cinci ori.
Într-o săptămână, în mall-uri din Bucureşti intră peste două milioane de clienţi, mai mult decât populaţia Capitalei.
„Chiriile reprezintă 15% din vânzări așa că putem spune că românii au cheltuit peste 1,2 miliarde de euro în centrele comerciale din Capitală în 2014”, transmite corespondentul Digi24 Roxana Vântu.
Anul viitor, alte două mall-uri vor apărea pe harta centrelor comerciale bucureştene - ParkLake Plaza din Titan şi Veranda Mall de lângă Piaţa Obor. Loc de dezvoltare există. Centrele comerciale se întind pe o suprafaţă de sub un milion de metri pătraţi, jumătate faţă de spaţiile din Occident.