Mai bine fotovoltaice decât pârloagă: Edilii localităţilor cu potenţial agricol regretă pierderea investiţiilor în panouri solare
Există primari care cred că agricultura nu mai este de viitor şi care ar prefera ca terenurile şi păşunile din jurul comunelor să fie acoperite cu panouri solare. Guvernul este însă de altă părere: nu vrea ca ogoarele să fie folosite pentru construcţia de parcuri fotovoltaice. A dat o ordonanţă în acest sens, care nu le mai permite primarilor să dea autorizaţii pentru instalarea panourilor. Edili se plâng că au pierdut astfel o sursă bună de venit pentru bugetele locale.
Peste 1 milion de hectare de teren agricol sunt abandonate în România. Pentru o parte din aceste pământuri, primarii aveau libertatea de a da autorizaţii pentru construcţia de parcuri fotovoltaice. Dar Guvernul a decis să nu mai permită asemenea investiţii pe ogoare care pot fi cultivate. Acum, primarii se plâng că au pierdut bani frumoşi pentru bugetele locale.
Sorin Tilihoi, primarul localităţii Darova din judeţul Timiş spune că numai din impozitul pentru parcurile fotovoltaice ar fi câştigat de şase ori mai mult decât din grâul recoltat de pe cele 30 de hectare cumpărate de investitori. Agricultura „e nerentabilă”, spune el, aşa că micii investitori - ţăranii din localitate – nu se ocupă în general de acest domeniu, motiv pentru care multe terenuri sunt arendate sau sunt pârloagă.
De pe un hectar cu grâu, un fermier ar câştiga 1000 de euro, o sumă prea mică pentru munca depusă, spun agricultorii.
„Există o lege chiar din anii 90 care spune că cei care nu lucrează şi lasă terenul în pârloagă sunt amendaţi. Amenzile însă nu sunt actualizate şi trebuie să fie aplicate de autorităţile locale, în speţă primarii şi consiliile locale. Şi nu am auzit până acum ca un primar să amendeze”, a argumentat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Cercetatorii din agricultură arată că unii fermieri neglijează proprietăţile pământului, motiv pentru care productivitatea pe hectar este în România de cinci ori mai mică faţă de vestul Europei. „În general, terenurile abandonate au alte componente care nu satisfac producţia pe care o doreşte fermierul”, explică Virgil Muraru, director cercetare Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei alimentare - INMA.
Efectele unei agriculturii neperformante se resimt în preţul alimentelor. Continuăm să importăm produse pe care le-am putea cultiva singuri. Iar de anul viitor, străinii vor putea cumpăra mult mai uşor terenuri în România şi vor exporta către ţările lor producţia făcută aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
