Practic, piaţa valutară a preluat tensiunile de pe scena politică. Mărul discordiei este introducerea taxei de 7 eurocenţi pe carburanţi de la 1 ianuarie, măsură pe care Guvernul şi-a asumat-o în faţa Fondului Monetar. Nu şi şeful statului, care a refuzat să semneze memorandumul cu instituţia financiară. Analiştii susţin însă că lucrurile nu sunt atât de grave pe cât par.
„Chiar dacă avertizăm că aceste discuții pot avea un efect temporar, credem că trebuie punctat faptul că scena politică s-a dovedit a fi mai fluidă decât ne așteptam și cred că merită să continuăm să îi acordăm o atenție deosebită”, a spus Vlad Muscalu, economistul şef al unei bănci comerciale.
Cert este că tensiunile dintre Preşedinţie şi Guvern nu par să se calmeze, pentru că Executivul nu renunţă la taxa pe carburanţi.
Este o decizie pe care oficialii FMI nu vor să o influenţeze în niciun fel, cât timp autorităţile nu depăşesc diferenţa dintre venituri şi cheltuieli de 2,2% din PIB. Autorităţile au la îndemână varianta tăierii cheltuielilor sau mărirea altor taxe, dacă se renunţă la acciza pe carburanţi. Dar nu sunt singurele soluţii.
„Mai util ar fi fost să amelioreze încasările la buget, printr-un efort concentrat al ANAF cu celelalte instituții ale statului, fără a pune o taxă sau o acciză suplimentară”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.
Există însă şi câştigători ai acestui scandal. Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Liviu Dragnea, va avea anul viitor la dispoziţie un buget cu o treime mai mare decât în 2013. Un motiv în plus să fie foarte relaxat la discuţiile despre buget.