Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor susţine totuşi că riscul să apară noi taxe şi comisioane abuzive nu va fi exclus în acest fel. Lucru demonstrat deja de bănci, care au redenumit anumite comisioane pe care au fost obligate să le excludă din contracte, doar pentru a-şi păstra veniturile.
Miza proceselor colective împotriva băncilor este mare. Prevederile ce ar trebui să intre în vigoare peste două săptămâni vor obliga băncile să modifice, în toate contractele de creditare, dispoziţiile care ar fi considerate abuzive de instanţe.
„Nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată de îndată din orice contract”, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.
Dar aplicarea legii nu garantează rezolvarea problemelor pentru clienţii băncilor.
„Întotdeauna inventivitatea unui comerciant va fi mai puternică decât capacitatea statului de a verifica aceste lucruri. Există acest risc de apariţie a unor clauze abuzive”, spune Bogdan Nica, preşedintele ANPC.
Aproape 10.000 de români au făcut deja plângeri în instanţă, reclamând clauze bancare abuzive. Chiar dacă multe procese au fost câştigate de clienţi, BNR susţine că vina aparţine de fapt tot acestora, pentru că aceia care semnează contracte ar trebui să îşi asume prevederile din aceste documente.
„Discuţii cu privire la clauze contractuale trebuie să aibă loc la semnarea contractelor, nu după semnarea acestuia, la ani de zile”, atrage atenția Alexandru Păunescu, director la Direcţia juridică a BNR.
Cei care au reclamat băncile vor să scape de clauzele privind comisionul de risc, cel de administrare a garanţiilor ori de monitorizare a poliţei de asigurare.
La solicitarea FMI, Guvernul s-a angajat că procesele împotriva băncilor să se judece la Înalta Curte, dar Ministerul Justiţiei pare să nu fie de acord cu această variantă.
„Evident că nu vom putea, aşa cum în modul extrem ni s-a solicitat, ca aceste litigii să fie soluţionate în prima şi în ultimă instanţă de Înalta Curte, pentru că pentru asta ar trebui să schimbăm şi Constituţia”, afirmă Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei
Peste 1 miliard de euro ar fi pierderile băncilor din aplicarea unei astfel de măsuri, reiese dintr-un studiu de impact al BNR. Cu alte cuvinte, asta înseamnă dobânzi mai mari practicate de bancheri pentru creditele acordate populaţiei.
Este şi motivul pentru care autorităţile au tergiversat aplicarea legii şi au amânat deja de două ori introducerea prevederilor în codul de procedură civilă.